Pe 14 martie, în primele ore ale dimineții, armata americană a lovit facilități militare de pe insula Kharg, epicentrul industriei petroliere iraniene și un punct strategic necesar în Golful Persic. Președintele american Donald Trump a anunțat că, deocamdată, infrastructura energetică a fost ocolită, dar a lansat un avertisment clar Teheranului.
Centrul nervos al petrolului iranian
Aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului trec prin insula Kharg, ceea ce înseamnă un volum anual de circa 950 de milioane de barili. Deși are doar 22 de kilometri pătrați, poziția sa strategică la 55 km de portul Bushehr și apele adânci din jur permit acostarea supertancurilor, China fiind principalul client. Țițeiul ajunge aici prin conducte de la câmpurile offshore Aboozar, Forouzan și Dorood.
E drept că, în ciuda sancțiunilor internaționale, Iranul a extins constant capacitatea insulei. În mai 2025, țara a adăugat două milioane de barili la capacitatea de stocare, prin reabilitarea a două rezervoare masive. Chiar dacă terminalele au atins în trecut un vârf de șapte milioane de barili pe zi, exporturile actuale se situează în jurul a 1,6 milioane de barili zilnic.
De la imperii la exil politic
Dar insula a fost un punct strategic cu mult înainte de era petrolului, fiind numită de scriitorul iranian Jalal Al-e-Ahmad „perla orfană a Golfului Persic”. Poziția sa pe rutele maritime și izvoarele de apă dulce au atras de-a lungul secolelor puterile coloniale. Mai întâi portughezii, apoi olandezii au ocupat-o. În 1752, baronul olandez Kniphausen a construit un fort și un post comercial, însă forțele locale i-au alungat definitiv pe europeni până în 1766.
Mai târziu, în secolul XX, Reza Shah Pahlavi (care a domnit între 1925-1941) a transformat Kharg într-un loc de exil pentru deținuți politici. Abia în 1958 insula a devenit un hub major pentru exportul de petrol, primul transport important fiind expediat în 1960. Până la urmă, descoperirea zăcămintelor offshore în anii ’60 i-a consolidat statutul de port petrolier principal al Iranului.
Bombardamentele americane și miza conflictului
V-ați întrebat de ce tocmai acum a devenit o țintă? Vineri, armata americană a lovit ținte militare, evitând, conform oficialilor, infrastructura legată de comerțul cu petrol. Videoclipuri postate de Trump pe Truth Social, geolocalizate de CNN, au arătat lovituri clare asupra facilităților aeroportuare și a pistei de pe insulă. Oficialii militari americani au precizat că atacurile au fost „la scară largă”, vizând depozite de mine navale și buncăre de rachete.
Președintele Trump a explicat decizia de a nu lovi terminalele petroliere. „Din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”, a scris acesta, avertizând însă că situația s-ar putea schimba dacă Iranul interferează cu traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Importanța sa este confirmată de un document CIA (datat 1984), care descria facilitățile ca fiind „cele mai importamte din sistemul petrolier iranian, iar funcționarea lor continuă este esențială pentru bunăstarea economică a Iranului”. Recent, liderul opoziției israeliene Yair Lapid a declarat că distrugerea terminalului „ar paraliza economia iraniană și ar doborî regimul”.
Miza este uriașă.
Repercusiuni pe piața petrolului
Iar un atac direct asupra facilităților petroliere ar arunca în aer întregul conflict. Fostul general de brigadă american Mark Kimmitt a declarat că loviturile cresc vizibil miza: „Acum nu mai e doar vorba de a elimina militarii sau regimul, ci posibil de a viza sângele economic al acestei țări.” Acesta a adăugat că, în cazul unui astfel de atac, Iranul va riposta, iar prețurile la petrol vor exploda.
În ciuda atacurilor, compania TankerTrackers.com a confirmat că insula a continuat să încarce petroliere „fără întrerupere”. Dacă facilitățile ar fi distruse, reconstrucția ar putea dura luni sau chiar mai mult de un an, potrivit analistului Muyu Xu de la firma Kpler. Gardienii Revoluționari din Iran au amenințat deja că vor „aprinde” infrastructura petrolieră regională dacă siturile lor vor fi atacate.
În acest context tensionat, SUA a trimis o unitate rapidă de aproximativ 2.500 de marinari și soldați în Orientul Mijlociu, o mișcare ce alimentează speculațiile privind o posibilă ocupare a insulei Kharg.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetNadia Comăneci spune că îi va fi greu să plece de la filmările „Românii au talent”
LylaVoucherele de 800 de lei pentru vacanță în 2026. Ce verifici înainte să rezervi o tabără pentru adulți
Revista IoanaSuplimentele cu magneziu promit efecte la nivelul creierului, dar dovezile pe oameni sunt limitate
News24Papa Leon al XIV-lea revine în fața credincioșilor după intervenția pentru cancer pulmonar
Dolce SportLaurențiu Reghecampf refuză disputa cu Marius Baciu după criticile privind căpitanul FCSB
GetPonyMarques Brownlee pune la îndoială promisiunea unui Tesla Roadster care ar face tumbe în aer
