Președintele Cubei, Miguel Díaz‑Canel, a lansat miercuri un avertisment dur, afirmând că orice agresiune externă asupra insulei va întâmpina o „rezistență de neclintit”. Reacția vine după ce liderul american Donald Trump a sugerat că ar putea „avea onoarea de a prelua controlul asupra Cubei”.

Onoarea de a prelua Cuba

Scânteia acestui nou conflict verbal a pornit de la declarațiile lui Donald Trump, care a vorbit deschis despre „eliberarea” Cubei și posibilitatea de a prelua controlul asupra insulei, fără a oferi însă detalii concrete despre cum ar urma să facă asta. „Cred că voi avea… onoarea de a prelua Cuba”, a afirmat Trump.

Și a continuat pe același ton. „Fie că o eliberez, fie că o preiau – cred că pot face orice vreau cu ea. Dacă vreți să știți adevărul. În acest moment este o națiune foarte slăbită.”

O declarație tranșantă.

Răspunsul Havanei: Război economic și rezistență

Replica de la Havana nu s-a lăsat așteptată. Iar tonul folosit de Miguel Díaz‑Canel pe rețeaua de socializare X a fost unul fără echivoc, acuzând Statele Unite de o campanie sistematică de subminare a economiei cubaneze.

„SUA amenință public Cuba, aproape zilnic, cu răsturnarea prin forță a ordinii constituționale. Și folosește un pretext scandalos: limitările severe ale economiei slăbite pe care au atacat-o și au încercat să o izoleze timp de mai bine de șase decenii. Aceștia intenționează și anunță planuri de a confisca țara, resursele acesteia, proprietățile acesteia și chiar economia pe care încearcă să o stranguleze pentru a ne forța capitularea. Numai așa putem explica războiul economic aprig purtat ca pedeapsă colectivă împotriva întregii populații. Confruntată cu cel mai rău scenariu, Cuba are o certitudine: orice agresor extern va întâmpina o rezistență de neclintit”, a transmis liderul cubanez.

Dar ce anume a provocat această slăbiciune a națiunii cubaneze, la care făcea referire Trump?

O națiune slăbită de criză

Lucrurile nu stau deloc bine pentru insulă. În ultimele săptămâni, Cuba se confruntă cu o criză majoră, declanșată după capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro. Pe bune, evenimentul a lăsat insula fără petrolul venezuelean important, provocând o criză energetică acută și o criză umanitară – una dintre cele mai severe din ultimele decenii.

Jocuri de culise și dezmințiri oficiale

Numai că tensiunile nu se opresc la declarații publice. O publicație New York Times a susținut că oficiali americani ar fi cerut Cubei să-l înlăture pe președintele Díaz‑Canel. Informația a fost însă negată vehement de Secretarul de stat american Marco Rubio (cunoscut adversar al regimului comunist instaurat de Fidel Castro în 1959), el însuși de origine cubaneză.

Rubio a catalogat articolul drept „fals” și l-a comparat cu „multe altele din mass-media” care se bazează pe „șarlatani și mincinoși ce pretind că sunt bine informați”. Totuși, potrivit New York Times, unii oficiali americani îl consideră pe Díaz‑Canel un lider intransigent și rezistent la schimbare, chiar dacă Statele Unite nu au emis un ultimatum oficial pentru înlăturarea sa de la putere.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cuba Donald Trump Marco Rubio Miguel Diaz Canel SUA