Vâlcea: Leagănul Românismului și al Culturii Scrise
Promovarea Limbii Române în Vâlcea
Unii cercetători consideră că județul Vâlcea a jucat un rol esențial în dezvoltarea limbii române. Profesorul Ion Soare subliniază importanța activității scriptorium-urilor de la mănăstirile Cozia, Bistrița și Govora, unde caligrafii și miniaturiștii au contribuit la trecerea de la limba slavonă la cea română prin traduceri și tipăriri.
Contribuția lui Mardarie Cozianul
Un exemplu semnificativ este lucrarea călugărului Mardarie Cozianul, „Lexicon slavo-românesc și tâlcuirea numelui”, publicată în 1649. Aceasta reprezintă primul dicționar cunoscut care conține 4.574 de termeni slavoni cu echivalente românești.
Tipografia de la Mănăstirea Govora
În 1637, domnitorul Matei Basarab a fondat prima școală culturală din Țara Românească la Mănăstirea Govora, dotând-o cu o tipografie. Istoricul Florin Epure menționează că aceasta a fost susținută financiar pentru întreținerea școlii și a tiparului.
În anul 1640, din această tipografie a fost publicată prima carte în limba română pe teritoriul țării – „Pravila bisericească”, cunoscută ca Pravila cea Mică. Aceasta a fost realizată sub îndrumarea lui Meletie Macedoneanul.
Polemica privind prima carte tipărită
Există controverse legate de locul apariției primei cărți tipărite în spațiul românesc - „Liturghierul” lui Macarie. Deși se disputau între Mănastirea Bistrița și Mănastirea Dealu din Târgoviște, arhimandritul Veniamin Micle afirmă că aceasta datează din 1508.
Mănastirea Bistrița era un important centru cultural încă din secolul al XVI-lea, având o bibliotecă vastă care includea manuscrise valoroase descoperite ulterior de Alexandru Odobescu.
Centralele culturale ale Râmnicului
Râmnicul devine un alt important centru cultural după numirea episcopului Antim Ivireanu în martie 1705. Acesta aduce utilaje pentru tipar care vor produce numeroase lucrări literare până în anul 1825. Prima carte imprimată aici este „Tomul bucuriei”.
Pe parcurs, Râmnicul va deveni al doilea mare centru tipografic al țării până la sfârșitul secolului XVIII-lea, influențând nu doar cultura română ci și pe cea sârbească prin colaborările cu vecinii sud-vestici.
Evoluția limbii scrise către literaturile moderne
Centralele culturale precum Cozia, Govora sau Râmnic au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării limbii scrise românești într-o perioadǎ când exprimarea acesteia era limitată. Conform istoricului Florin Epure, acest proces a pregătit teren pentru explozia literară ce va avea loc mai târziu în secol XIX cu autori precum Alecsandri sau Eminescu.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News



