Vâlcea: Leagănul Românismului și al Culturii Scrise

Promovarea Limbii Române în Vâlcea

Unii cercetători consideră că‌ județul Vâlcea a jucat un rol esențial în dezvoltarea limbii‌ române. Profesorul Ion Soare subliniază importanța activității scriptorium-urilor de la mănăstirile Cozia, Bistrița și Govora, unde caligrafii și ​miniaturiștii au‌ contribuit la trecerea de la limba slavonă la cea română prin traduceri‍ și ‍tipăriri.

Contribuția lui Mardarie Cozianul

Un exemplu semnificativ este lucrarea călugărului ⁤Mardarie Cozianul, „Lexicon slavo-românesc și tâlcuirea numelui”, publicată în 1649. Aceasta reprezintă primul dicționar cunoscut care conține 4.574⁤ de termeni slavoni cu echivalente românești.

Tipografia de la Mănăstirea Govora

În 1637, domnitorul Matei Basarab‍ a fondat prima școală culturală din ⁢Țara Românească​ la Mănăstirea Govora, dotând-o cu o tipografie. ‍Istoricul Florin Epure menționează că aceasta a fost susținută financiar pentru întreținerea școlii și a tiparului.

În anul ‌1640, din ​această tipografie a fost publicată prima carte în limba ⁣română pe teritoriul‌ țării – „Pravila bisericească”,​ cunoscută ca Pravila cea Mică. Aceasta a fost realizată sub îndrumarea lui Meletie‍ Macedoneanul.

Polemica privind prima carte tipărită

Există controverse legate de locul apariției primei cărți tipărite în ⁤spațiul românesc -⁤ „Liturghierul” ‍lui ‌Macarie. Deși se disputau între Mănastirea Bistrița și Mănastirea⁢ Dealu din Târgoviște, arhimandritul Veniamin‌ Micle ‌afirmă că aceasta⁤ datează din 1508.

Mănastirea Bistrița era un important centru cultural încă din secolul al XVI-lea, având o bibliotecă‍ vastă care includea⁤ manuscrise valoroase ‌descoperite ulterior de Alexandru Odobescu.

Centralele culturale ale Râmnicului

Râmnicul devine un alt ‌important centru cultural după numirea episcopului Antim Ivireanu în martie 1705. Acesta aduce utilaje pentru tipar⁣ care vor produce numeroase lucrări ‌literare până în anul 1825. Prima⁢ carte imprimată aici este „Tomul bucuriei”.

Pe parcurs, ​Râmnicul va deveni al doilea mare centru tipografic al țării până‌ la sfârșitul secolului XVIII-lea, influențând nu doar cultura română ci‌ și pe cea sârbească prin colaborările cu vecinii sud-vestici.

Evoluția limbii‍ scrise către literaturile moderne

Centralele culturale precum Cozia, Govora ⁤sau ⁢Râmnic au avut⁤ un impact semnificativ asupra dezvoltării limbii scrise românești într-o perioadǎ când exprimarea acesteia era limitată. Conform istoricului Florin Epure, acest proces a pregătit ⁣teren pentru explozia literară ce va avea loc mai târziu în secol XIX cu autori precum Alecsandri sau Eminescu.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

cultura istorie limba romana Valcea