Drumul unei companii românești spre cota Bursei de Valori București se lovește frecvent de o barieră invizibilă în discuțiile inițiale. Teama fondatorilor că deschiderea impusă de piața de capital le va expune strategiile comerciale în fața concurenței directe. Însă această percepție este fundamental greșită, potrivit specialiștilor din piață prezenți la evenimentul ZF Capital Markets 2026.

Bariera psihologica a antreprenorilor in fata transparentei

Costin Brumă, broker în cadrul Swiss Capital, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai răspândite prejudecăți pe care le întâlnește în negocierile cu potențialii emitenți.

„Mulţi antreprenori văd Bursa de Valori sau listarea ca pe un potenţial risc de expunere a secretelor economice. Ceea ce nu este cazul. Prezentarea rezultatelor financiare şi o anumită detaliere a activităţii nu înseamnă că îţi pierzi avantajul economic în faţa competitorilor. Acest lucru ţine, într-un fel, de transparenţă şi de guvernanţă”, a explicat Costin Brumă în cadrul conferinței.

Iar aici intervine funcția esențială a intermediarului financiar. Rolul unui broker nu se rezumă strict la execuția tranzacțiilor, ci presupune un efort dublu de calibrare a așteptărilor.

Pe de o parte, el trebuie să traducă povestea de succes a companiei în limbajul cifrelor pe care mediul investițional le caută (cum ar fi marja operațională, nivelul capitalurilor proprii sau structura datoriilor). Pe de altă parte, trebuie să demonstreze fondatorului că rigoarea raportărilor nu este o vulnerabilitate, ci însăși garanția credibilității. Într-o analiză publicată recent de zf pe marginea acestui subiect, se arată clar că transparența atrage capitalul, nu concurența neloială.

„Dacă planurile sale sunt convingătoare şi există transparenţă, atunci nu există o problemă”, a adăugat Costin Brumă.

Cât de pregătită este afacerea dumneavoastră să treacă de la un management închis la rigorile guvernanței corporative cerute de acționarii minoritari?

Semnalele pieței de capital și contextul macroeconomic

Numai că decizia de listare nu are loc într-un vid economic. Ea depinde de lichiditatea pieței, de costul de oportunitate și de interesul jucătorilor instituționali.

În fapt, capitalul străin privește cu mare atenție spre activele românești. Un exemplu elocvent este prezența accelerată a americanilor de la JP Morgan, care au bifat tranzacții de aproape 4 miliarde de euro pe plan local în doar câțiva ani. Când giganții financiari injectează o asemenea sumă, cerințele de guvernanță corporativă devin nenegociabile pentru orice companie care vizează atragerea de fonduri pe termen lung.

Dincolo de apetitul extern, companiile deja listate demonstrează că raportarea detaliată a planurilor de afaceri nu le frânează expansiunea, ci le validează modelul. Valentin Budeș, CFO al Sphera Franchise Group, a anunțat public un buget curajos pentru perioada următoare. „Peste 100 milioane lei intenţionăm să investim în anul 2026”, a transmis directorul financiar.

În schimb, mediul macroeconomic impune propriile rigori. Orice decizie de finanțare prin bursă trebuie să ia în calcul costul banilor și riscul valutar. Vineri, la ora 13:37, BNR a cotat cursul de schimb leu/euro la 5,2364 lei/euro, în timp ce dolarul american a fost stabilit la 4,4493 lei/usd, iar lira sterlină la 6,0575 lei/gbp. Aceste fluctuații zilnice influențează direct randamentele așteptate de investitorii nerezidenți.

Alternativele de finantare si presiunea pe randamente

Pentru multe afaceri mici și medii, cum ar fi cele 8.000 de firme care activează în sectorul de panificație și care reprezintă 60% din acest business, finanțarea bancară rămâne opțiunea principală. Dar pe măsură ce companiile cresc, piața de capital devine o necesitate pentru scalare și diversificarea surselor de capital.

Iar investitorii locali au devenit tot mai sofisticați și cer randamente pe măsura riscului asumat. Un caz relevant pe Bursa de la București este cel al fondului Longshield Investment, care solicită un dividend cu randament de aproape 10% și bonusuri de 12 milioane lei la Biofarm. Aceste cifre arată clar că listarea vine la pachet cu o presiune constantă pentru performanță financiară.

Și companiile de stat resimt această presiune a transparenței, deși uneori cu reacții întârziate. Deși primește un statut unic în economia românească și de o capitalizare de piață masivă, Hidroelectrica rămâne compania de stat cu unul dintre cele mai modeste programe de investiții.

Următorul test major privind pulsul sistemului financiar, riscul corporativ și deciziile de finanțare va avea loc la summitul ZF Bankers 2026, programat pentru perioada 2-3-4 iunie, unde băncile se vor afla față în față cu perspectivele de recesiune din economie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BVB Costin Bruma Hidroelectrica JP Morgan Swiss Capital