Austria își justifică veto-ul împotriva aderării României la Schengen

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat motivele opoziției austriei față de aderarea României la Spațiul Schengen într-un interviu acordat publicației Der Standard, după votul desfășurat în Consiliul JAI.

Critici asupra procesului decizional

Karner a subliniat că Austria s-a opus admiterea României și Bulgariei în acest moment din cauza funcționării deficitare a sistemului Schengen. „Dacă Schengen ar funcționa corect, nu am avea 75.000 de sosiri neînregistrate în Austria”,a declarat el. ministrul a propus amânarea votului pentru o nouă evaluare în luna septembrie, sugerând că este necesar să se verifice dacă măsurile anunțate de Comisia Europeană au fost implementate efectiv.În ceea ce privește reacția româniei la veto-ul Austriei, Karner și-a exprimat nemulțumirea față de modul rapid în care au fost prezentate actele juridice: „Discuțiile despre extinderea spațiului Schengen durează de mai bine de un deceniu. Acum vine această propunere fără o pregătire adecvată pentru populație.”

Context electoral și migrarea ilegală

Referitor la posibila influență a alegerilor din Austria asupra deciziei privind România și bulgaria,ministrul Karner a afirmat că cele două aspecte sunt separate: „Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956 până acum din cauza migrației ilegale.” El subliniază că majoritatea celor care sosesc sunt refugiați economici și că aceste realități nu pot fi ignorate.Karner a adus în discuție faptul că migranții prefera să se stabilească în țări vest-europene decât să solicite azil într-o țară precum Ungaria.

Critica sistemelor teoretice pentru distribuția solicitanților de azil

Când i s-a cerut opinia despre o posibilă distribuție echitabilă a solicitanților de azil între statele membre ale UE pe baza populației, ministrul austriecilor s-a arătat sceptic: „Este o discuție teoretică; realitatea este diferită.” El consideră că fiecare țară are propriile sale provocări legate de migrație și trebuie să facă față acestor fapte concrete.

De asemenea, Karner recunoaște progresele realizate anul acesta cu privire la ajutorul oferit ucrainenilor dar admite totodată limitele sistemului actual.

Situația actuala privind cererile de azil

Ministrul austriecilor menționează că doar un număr restrâns dintre cei care au solicitat azil au rămas efectiv în Austria; majoritatea alegând să se mute către alte state membre ale Uniunii Europene. Totuși, el subliniază faptul că aproximativ 100.000 persoane au fost deja înregistrate la frontierile austriei.

„Am reușit să stabilim un acord pentru partajarea responsabilităților astfel încât povara migrației să fie distribuit uniform,” concluzionează Gerhard Karner referindu-se la eforturile depuse pentru gestionarea situației actuale legată de migranți.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aderare Austria Consiliul JAI Gerhard Karner vot