### Autoritățile europene,criticate pentru lipsa de acțiune în recuperarea fondurilor pierdute

#### Kövesi: Anual,zeci de miliarde de euro dispar din bugetele statelor membre

Laura Codruța Kövesi,șefa Parchetului European,a subliniat recent că statele membre ale Uniunii Europene nu manifestă suficientă determinare în recuperarea sumelor semnificative care se pierd anual. Într-un interviu acordat Euronews cu ocazia aniversării unui an de la înființarea instituției pe care o conduce, Kövesi a estimat că autoritățile financiare din UE neglijează colectarea impozitelor ce totalizează aproximativ 130 miliarde euro pe an. Dintre acestea, între 30 și 60 miliarde euro sunt rezultatul fraudelor sau dispar pur și simplu.

#### Impactul asupra României și al economiei europene

Kövesi a menționat că situația este alarmantă pentru România și alte state europene. „Dacă aș fi ministrul de finanțe, nu cred că aș putea dormi liniștită având în vedere actuala situație economică și inflația ridicată”, a declarat aceasta.

În primul său an de activitate, parchetul European a inițiat 929 de anchete penale, iar până acum au fost emise 28 de acte de acuzare și patru sentințe judecătorești.De asemenea, instituția a reușit să înghețe bunuri în valoare totală de 259 milioane euro.

Provocările întâmpinate în cooperarea internațională

Parchetul European are sediul la Bruxelles și include reprezentanți din 22 dintre statele membre ale UE. Instituția se concentrează pe investigarea infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene, inclusiv corupția și spălarea banilor.

Kövesi a evidențiat faptul că guvernele statelor membre nu au tratat întotdeauna cu seriozitate activitatea Parchetului.Un exemplu relevant este Slovenia, care s-a confruntat cu întârzieri semnificative în numirea procurorilor necesari pentru desfășurarea anchetelor.

De asemenea, alte țări precum Spania au avut dispute cu autoritățile europene privind investigațiile legate de corupție localizată la nivel regional. Polonia continuă să respingă solicitările parchetului European privind colaborarea efectivă.

Ungaria: un exemplu pozitiv

Pe o notă mai optimistă, Kövesi a lămurit că Ungaria s-a aratat deschisă față de solicitările Parchetului European chiar dacă nu este membru al acestuia. În prezent însă, instituția poate doar să informeze Comisia europeană despre problemele întâmpinate cu anumite țări necooperante – măsurile fiind deja aplicate împotriva Sloveniei și Poloniei.

Un obstacol major pentru eficiența activității Parchetului constau diferențele dintre cele 22 coduri penale naționale ale statelor membre. aceste discrepanțe complicatează investigatiile; astfel unele țări raportează frecvent infracțiuni grave iar altele foarte rar sau deloc.

Kövesi sugerează crearea unor echipe speciale dedicate cercetării infracțiunilor economice ca o soluție potențial eficientizatoare pentru armonizarea politicii judiciare între partenerii europeni.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
fraude guvernele europene justitie Laura Codruta Kovesi Parchetul de la Bruxelles UE Uniunea Europeană