Guvernele din Europa nu iau în serios activitatea Parchetului de la Bruxelles

34

Recent, Laura Codruţa Kövesi, care conduce instituţia împotriva fraudelor financiare din UE, a spus clar că autorităţile statelor membre UE nu manifestă disponibilitate suficientă pentru a recupera banii dispăruţi anual.

În afirmaţiile sale, autorităţile statelor membre UE nu manifestă o disponibilitate suficientă pentru a recupera banii dispăruţi anual, care este în valoare de mai multe zeci de miliarde.

Astfel, „În fiecare an, autorităţile financiare din UE, omit să adune impozite în valoare de aproximativ 130 miliarde euro, din care 30-60 miliarde euro dispar din cauza fraudelor sau „sunt furate pur şi simplu” din banii ţărilor respective, a afirmat Laura Codruţa Kövesi într-o declaraţie acordată Euronews cu prilejul împlinirii unui an de la înfiinţarea organizaţiei.

În România, după cum a formulat şefa Parchetului European, care a condus anterior DNA din România, „dacă aş fi eu ministrul de finanţe, probabil că nu aş putea dormi liniştită din acest motiv, mai ales în actuala situaţie economică şi în condiţiile unei inflaţii atât de mari”.

În primul an de activitate, instituţia europeană a demarat 929 de anchete, a emis 28 de acte de acuzare şi a emis 4 sentinţe, de asemenea a soluţionat sentinţe judecătoreşti privind îngheţarea unei averi de 259 milioane euro.

Guvernele din Europa nu iau în serios activitatea Parchetului de la Bruxelles

În prezent, parchetul independent cu sediul la Bruxelles, din care fac parte 22 de state membre, se ocupă de infracţiunile care aduc prejudicii bugetului UE, printre acestea figurând înşelăciunea, corupţia şi spălarea de bani.

În opinia Laurei Codruţa Kövesi, atât la înfiinţarea instituţiei, cât şi ulterior s-a întâmplat de mai multe ori ca guvernele să nu ia în serios activitatea Parchetului, fie că erau sau nu membri ai acestuia.

În plus, aceasta a evidenţiat exemplul Sloveniei care a întârziat mult cu nominalizarea procurorilor săi care urmau să efectueze anchetele din statele membre. În sfârşit, în noiembrie au fost numiţi procurorii, dar în ianuarie, au venit cu o propunere tulburătoare privind reducerea timpului disponibil destinat anchetării problemelor legate de infracţiunile „gulerelor albe”.

Însă, Slovenia nu a fost singura ţară care a încercat să obstrucţioneze activitatea organizaţiei. De exemplu, la începutul anului procuratura spaniolă s-a certat cu specialiştii europeni privind identitatea celui ce trebuia să ancheteze comanda bănuită de corupţie încheiată de autoritatea locală madrilenă privind achiziţionarea măştilor împotriva coronavirusului.

la fel şi Polonia, care nu este membră a Parchetului dar este obligată să-l recunoască drept autoritate abilitată, a respins în mod repetat solicitarea Parchetului privind colaborarea.

Ungaria, lăudată de Laura Codruţa Kövesi

La polul opus, Ungaria, deşi nu era dispusă să adere, a răspuns pozitiv la toate solicitările Parchetului, a menţionat Kövesi. La acest moment, Parchetul European poate doar să trimită Comisiei Europene problema „ţărilor neascultătoare” – măsură care a şi fost aplicată în cazul Sloveniei şi Poloniei.

Unul din principalele impedimente cu care se confruntă Parchetul constă în tratarea celor 22 de Coduri Penale şi reglementări juridice. Din cauza dificultăţilor existente, în anumite ţări au fost descoperite multe probleme complicate, în timp ce în altele doar în puţine cazuri sau deloc.

Astfel, armonizarea politicii Parchetului depinde, în opinia lui Kövesi, de voinţa autorităţilor în a recunoaşte şi a descoperi infracţiunile pe care le raportează Parchetului European.

În aprecierea lui Kövesi, un mod care ar putea garanta această armonizare ar fi ca în fiecare ţară parteneră să se constituie o echipă de cercetare „de elită”, relatează agenția de presă NAPI GAZDASAG.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata