Primul șoc al războiului din Orientul Mijlociu a lovit direct în buzunarele est-europenilor prin explozia prețurilor la carburanți, însă acesta este doar începutul. Un nou val de scumpiri se prefigurează la orizont, de la energie la alimente, punând o presiune imensă pe băncile centrale și pe bugetele gospodăriilor din întreaga regiune.

Scumpiri în lanț, de la pompă la coșul de Paște

Lucrurile se mișcă deja. În Cehia, spre exemplu, un distribuitor de energie a început să crească prețurile electricității și gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Pentru agricultorii din toată regiunea, scumpirea carburanţilor şi a îngrăşămintelor în plin sezon de munci agricole de primăvară creează un scenariu de coșmar. Dacă aceste costuri le erodează profitabilitatea, vor fi obligați să transfere cheltuielile mai mari asupra consumatorului. mâncarea va fi mai scumpă. V-ați gândit ce înseamnă asta pentru coșul de Paște?

Iar în Polonia se observă un alt fenomen îngrijorător. Tot mai multe companii își creează stocuri suplimentare de materii prime și componente, un comportament similar celui de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Problema este că furnizorii supraaglomerați vor crește prețurile, iar depozitarea pe termen lung adaugă costuri suplimentare. Toate acestea creează, până la urmă, presiuni inflaţioniste ascendente.

Băncile centrale, cu garda sus

Băncile centrale din regiune sunt extrem de sensibile la aceste evoluții, mai ales că valul anterior de inflație a fost cu greu adus sub control. Dintre ele, doar banca naţională a Poloniei a declarat victorie în lupta cu scumpirile, e drept că poate puțin cam devreme. În schimb, banca centrală maghiară a ales recent să oprească ciclul de scăderi de dobânzi și să mențină referințele, după ce abia reușise să aducă inflația la țintă.

Situația din România este și mai complicată. Rata inflației este în continuare cu mult peste ținta Băncii Naționale și se află la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Ungaria își reduce prognozele economice

În Ungaria, o economie care stagnează de trei ani, banca centrală a redus deja proiecția de creștere economică pentru anul acesta de la 2,4% la doar 1,7%. Simultan, instituția a majorat proiecția pentru inflație, de la 3,2% la 3,8%, deși luna trecută inflația atinsese cel mai scăzut nivel din 2016, de 1,4%. O durere de cap suplimentară este deprecierea forintului, pe fondul aversiunii investitorilor față de risc.

O monedă care se depreciază înseamnă presiuni inflaţioniste suplimentare.

Polonia și șocul amânat de 8,6%

Deși Polonia are în prezent o inflație de doar 2,1% (în februarie) și o dobândă de referință de 3,75%, analiștii avertizează că impactul scumpirilor se va resimți mai târziu, dar mai puternic. O analiză a Credit Agricole este cât se poate de clară: „potrivit studiilor internaţionale, vârful impactului asupra preţurilor de retail ale alimentelor este observat la 12-15 luni după şoc“.

Analiștii băncii franceze au remarcat că, spre deosebire de criza din 2022, acum este vorba doar de o producție mai scumpă (o diferență notabilă, având în vedere că atunci Ucraina fusese scoasă de pe piețele internaționale). Chiar și așa, estimările sunt sumbre. În cazul Poloniei, ei apreciază că nivelul maxim al inflaţiei la alimente va fi atins în al doilea trimestru din 2027 și va fi de 8,6%.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Europa de Est inflatie Polonia preturi alimente social Ungaria