O finanțare de două milioane de euro capitalizează Qognifly, o companie înregistrată pe plan local, pentru deschiderea unei facilități de producție de drone militare la București. Entitatea, fondată de un cetățean român și unul moldovean, vizează asamblarea a trei tipuri de aparate de zbor fără pilot și a unui sistem radar deja validat operațional de forțele armate ucrainene.

Miza financiară a acestei extinderi depășește simpla asamblare de echipamente. Prin alocarea a aproximativ 900.000 de euro strict pentru noua unitate de producție din Capitală, compania se poziționează strategic pentru a capta o cotă din bugetele de achiziții ale Ministerului Apărării Naționale. Acest lucru deschide perspectiva pentru o marjă operațională solidă pe termen mediu, având în vedere că prețul de bază al unui singur aparat de zbor tip SP5 pornește de la 200.000 de euro și poate crește exponențial în funcție de dotările tehnice solicitate de clienții instituționali.

Iar piața locală de apărare este în plin proces de retehnologizare.

Testările recente din poligonul de la Capul Midia au reprezentat un filtru esențial pentru validarea furnizorilor (spre deosebire de procedurile din anii anteriori când achizițiile se bazau aproape exclusiv pe importuri directe din afara țării). Acolo, producătorii au fost chemați să demonstreze viabilitatea echipamentelor în condiții reale de operare.

Planuri de extindere și volume de producție

Așa cum detaliază o analiză publicată recent de Economica, structura acționariatului îi include pe Anton Danici, cetățean moldovean cu o participație de 49% responsabil de proiectare, și pe românul Ion Mocanu. Extinderea operațională presupune angajarea a peste 100 de persoane în fabrica din București, în timp ce departamentele de cercetare-dezvoltare din Capitală și din Chișinău vor integra un număr adițional de aproximativ 40 de specialiști. Suplimentar, compania operează deja un punct de lucru tactic pentru testări la Caransebeș.

Dar cel mai ambițios obiectiv comercial vizează volumul de producție pentru interceptorul STUD. Dezvoltat în parteneriat cu o entitate din Statele Unite, acest model de mici dimensiuni are un target de asamblare de serie cuprins între 2.000 și 3.000 de unități lunar. Echipamentul folosește patru elice, cântărește doar câteva kilograme, poate fi transportat într-un rucsac standard de infanterie și neutralizează țintele inamice prin contact direct.

Specificatiile tehnice care definesc avantajul competitiv

Dincolo de interceptoarele tactice, portofoliul include modelele cu aripă fixă SP4 și SP5. Varianta SP5, cu o greutate de aproximativ 55 de kilograme, utilizează un sistem de propulsie hibrid: patru motoare electrice destinate decolării verticale și un motor pe benzină pentru zborul de croazieră pe distanțe lungi. Autonomia atinge 17 ore la o altitudine maximă de 5.000 de metri, dezvoltând o viteză de până la 160 km/h. Integrarea sistemului Starlink permite operarea aparatelor dincolo de limita orizontului vizual, asamblarea finală pe teren realizându-se în doar câteva minute, fără unelte speciale.

Oficialii guvernamentali evaluează direct aceste capabilități industriale interne.

„A fost o provocare pentru companiile care spun că au capacitatea de a produce drone să arate concret ce pot face produsele lor în poligonul de la Capul Midia, într-un exercițiu organizat de Ministerul Apărării Naționale și NATO.” – Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale

Următoarea perioadă va fi definită de capacitatea Qognifly de a scala operațiunile și de a transforma exercițiile demonstrative în contracte ferme de achiziție. Până la semnarea primelor angajamente comerciale majore cu armata română, principala provocare operațională constă în atingerea și susținerea țintei de 3.000 de interceptoare lunare în noua facilitate industrială din București.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Anton Danici Bucuresti Ministerul Apararii Nationale Qognifly Radu Miruță