Guvernul României are un termen-limită clar: 30 aprilie 2026. Până la această dată trebuie să decidă soarta companiei TAROM, iar pe masă se află două opțiuni radicale, conform unui document guvernamental. Se va alege între atragerea unui partener strategic privat sau o ieșire ordonată de pe piață, prin vânzarea activelor.

Un plan de restructurare în întârziere

Compania aeriană națională se află teoretic în plin proces de restructurare, un plan care a venit la pachet cu un ajutor de stat de până la 95,3 milioane de euro. E drept că au existat și condiții impuse de Comisia Europeană, precum reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave și tăierea unor rute pentru a nu distorsiona concurența. Numai că lucrurile stau puțin diferit în practică.

Indicatorii asumați inițial nu au fost atinși. Principala sursă de venit a companiei în 2024 a fost vânzarea de active (adică sloturi și aeronave), nu activitatea operațională curentă. Mai mult, gradul de ocupare estimat pentru 2025 este sub 70%, față de ținta de 78%, iar pierderea estimată pentru anul viitor se ridică la aproximativ 186 de milioane de lei. conducerea interimară a recunoscut că operatorul nu este în grafic.

Două scenarii: parteneriat sau lichidare

Prima variantă luată în calcul este un parteneriat strategic cu un operator privat. Statul ar putea vinde un pachet de acțiuni, fie minoritar (între 20% și 49%), fie chiar majoritar, către un grup precum Lufthansa, LOT sau Emirates. Un astfel de investitor ar aduce capital proaspăt, know-how și acces la noi rute, fiind considerat singurul scenariu care permite recapitalizarea după 2026 fără a încălca regulile europene.

Iar a doua variantă este mult mai sumbră: ieșirea ordonată din piață.

Dacă nu se găsește un partener credibil, statul ar putea decide încetarea operațiunilor. V-ați gândit vreodată cât valorează activele TAROM? În acest scenariu, ele ar fi valorificate separat. Vorbim despre sloturi pe aeroporturi extrem de importante, cum ar fi Frankfurt și Paris Charles de Gaulle, acorduri bilaterale valoroase, certificări IOSA și infrastructura de mentenanță.

Ceasul ticăie: regula europeană „one time, last time”

Timpul este critic din cauza unei reguli europene simple, dar de neclintit. Principiul „one time, last time” interzice României să mai acorde un nou ajutor de stat pentru TAROM timp de cel puțin zece ani după încheierea planului actual, la 31 decembrie 2026. Practic, dacă acest plan eșuează, orice recapitalizare din bani publici devine imposibilă până undeva prin 2034-2036.

O regulă dură, dar clară.

Gheorghiu: „Actualul model de business nu este sustenabil”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a confirmat joi că situația este complexă și că se așteaptă un punct de vedere oficial de la Ministerul Transporturilor, instituția care gestionează dosarul.

„Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm feedback-ul, răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom. Ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux”, a spus Oana Gheorghiu.

Dar ce se întâmplă dacă planul nu se prelungește? Vicepremierul a subliniat că modelul economic actual al companiei nu mai poate continua. Declarația sa a fost tranșantă, arătând că profitul raportat în 2024 nu a venit din zboruri, ci din alte surse.

„Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani, cel puţin acolo unde ne-am uitat. Noi ştim că profit operaţional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitate, din operaţional, ci din alte activităţi. Aşa că, este clar că avem nevoie să explorăm alte soluţii pentru Tarom”, a conchis Gheorghiu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană guvernul Romaniei Ministerul Transporturilor oana gheorghiu social Tarom