Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) lansează un atac dur la adresa Guvernului, acuzându-l că, prin politici discriminatorii, împinge transportul feroviar de marfă spre colaps și șomaj în masă. Discrepanța este uriașă: în 2024, calea ferată a transportat doar 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce pe șosele s-au mișcat 323 de milioane de tone.

Cifrele unui dezechilibru uriaș

Datele arată o adâncire a problemei. În primele nouă luni din 2025, diferența a rămas la fel de mare, cu aproximativ 30 de milioane de tone pe calea ferată, comparativ cu 246 de milioane de tone pe șosea. Patronatul susține că aceste cifre nu mai descriu un simplu decalaj, ci „eșecul unei politici publice”.

După ani de degradare, costuri în creștere și întârzieri cronice, sectorul este tratat cu o indiferență care frizează absurdul. E drept că problemele nu sunt noi, dar acum se vorbește despre „inconștiență administrativă, iar nota de plată se vede deja în economie, în infrastructura rutieră, în declinul transportului feroviar de marfă și în riscul real al unui șomaj în masă”.

O politică ce mută marfa pe șosea

Acuzațiile sunt directe și fără echivoc. În timp ce transportul rutier este sprijinit, cel feroviar este lăsat să se scufunde. Ba chiar mai mult, reprezentanții OPSFPR spun că statul nu mai este un simplu spectator pasiv la această degradare.

Statul o produce.

„Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze și mai mult piața transporturilor. În loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează. În loc să refacă echilibrul, mută și mai multă marfă de pe șină pe șosea. În loc să protejeze un sector esențial pentru economie, îl împinge spre marginea prăpastiei”, se precizează în comunicatul organizației.

Impactul se vede cu ochiul liber pe șoselele țării. „Mai multă marfă mutată pe șosea înseamnă mai mult trafic greu, mai multă uzură a infrastructurii rutiere, costuri publice mai mari, congestie mai mare și o presiune tot mai puternică asupra unor coridoare deja sufocate. Valea Oltului, Valea Prahovei și ruta spre Constanța nu mai au nevoie de explicații suplimentare. Au nevoie de decizii care să scoată marfa de pe șosea și să o readucă pe calea ferată. Guvernul face exact invers.”

Costul real al pasivității

V-ați gândit vreodată ce ar însemna, concret, o minimă redresare a căii ferate? O creștere de numai 10% a volumului transportat pe șină (raportat la nivelul din 2024) ar însemna 4,3 milioane de tone suplimentare, adică aproximativ 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai aglomera drumurile României. Chiar și o creștere de 5% ar scoate de pe șosele peste 100.000 de camioane.

Numai că lucrurile stau exact pe dos. Fiecare tonă pierdută de calea ferată înseamnă mai multe camioane pe drumuri, uzură accelerată și costuri transferate întregii societăți. Paradoxul este că exact sectorul care ar putea reduce presiunea este lăsat fără sprijin.

„Absurdul este cu atât mai mare cu cât transportul feroviar de marfă este net superior transportului rutier de marfă emisiilor, a eficienței energetice și a utilizării infrastructurii. Transportul feroviar produce emisii de CO₂ pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. totusi, exact sectorul care ar trebui consolidat este împins spre slăbire. România nu doar că ignoră logica europeană. O contrazice frontal”, subliniază patronatul.

100.000 de locuri de muncă în pericol

Dincolo de cifre, efectele sociale sunt la fel de grave. Slăbirea accelerată a transportului feroviar de marfă pune în pericol aproximativ 100.000 de locuri de muncă susținute direct și indirect de acest sector la nivel național.

Avertismentul este tranșant. „Când lovești în calea ferată, nu lovești într-o statistică. Lovești într-o infrastructură economică vitală.”

Patronatul amenință cu sesizări la Comisia Europeană

OPSFPR susține că a transmis propuneri și a prezentat soluții, dar răspunsul autorităților a fost „tăcere, amânare și lipsă de voință”. În aceste condiții, organizația anunță că va utiliza toate căile legale, la nivel național și european. Se va ajunge la sesizarea Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea măsurilor guvernamentale cu normele privind ajutorul de stat și concurența.

Pe plan intern, patronatul solicită Consiliului Concurenței să analizeze de urgență efectele acestor politici asupra pieței (inclusiv prin mecanismele instituționale specifice din domeniul feroviar), argumentând că „analiza concurențială trebuie să fie reală, nu decorativă”.

În paralel, OPSFPR va continua consultările cu partenerii din sectorul feroviar de stat pentru a evalua oportunitatea unor forme de reacție publică. Apelul final este adresat direct Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Consiliului Concurenței: să înceteze această abordare și să trateze transportul feroviar de marfă ca pe un sector strategic, „nu o variabilă sacrificabilă”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Consiliul Concurentei guvernul Romaniei Ministerul Transporturilor OPSFPR transport feroviar