Adoptarea bugetului de stat pe 2026 aduce un optimism temperat în mediul de afaceri, umbrit însă de avertismente dure din sectorul construcțiilor. Deși cifrele par încurajatoare la prima vedere, antreprenorii atrag atenția asupra întârzierilor la plată, lipsei de cash flow și, mai nou, a unei scumpiri accelerate a materialelor esențiale, care riscă să blocheze proiecte cheie.

Un buget de 164 miliarde lei pentru investiții

Parlamentarii au votat vineri, 20 martie, bugetul pe anul viitor, construit pe o creștere economică estimată la 1% și pe un produs intern brut nominal de 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile totale sunt prognozate să urce de la 34,7% la 36% din PIB, ajungând în termeni nominali la circa 736,5 miliarde de lei. O veste bună, e drept, dar vine la pachet cu o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, care ajung la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde mai mult față de anul precedent.

Dincolo de cifre, miza reală stă în investiții. Volumul total al investițiilor publice este estimat la 164 miliarde de lei, o creștere de aproape 25,8 miliarde față de 2025. Asta înseamnă că ponderea lor ar urca la peste 8% din PIB, de la 7,2% anul anterior, un semnal clar de susținere a dezvoltării infrastructurii.

Erbașu: Un semnal bun, dar foarte târziu

Iar Cristian Erbașu, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din construcții, privește cu un ochi la cifre și cu celălalt la realitatea din teren. Adoptarea bugetului, deși întârziată, este un pas înainte. „Chiar dacă este târziu, foarte târziu, este totuși un semnal bun pentru economie. Există foarte multe temeri, în special în zona constructorilor, generate de întârzierile la plată și de lipsa unor alocări clare de bugete pentru proiectele în curs. Sperăm ca, de acum înainte, aceste fonduri să ajungă cât mai rapid până la nivelul bugetelor locale”, a afirmat Cristian Erbașu.

Numai că optimismul este temperat de birocrație și de ritmul lent al cheltuielilor. „Un alt aspect încurajator, cel puțin la nivel teoretic, este faptul că este prevăzut un buget destul de mare pentru investiții. Rămâne însă de văzut dacă acest buget va fi și cheltuit efectiv, mai ales că o parte semnificativă din an a trecut deja. Există riscul ca birocrația să ducă la o diminuare a gradului de execuție, iar întrebarea reală este cât din acest buget va fi pus în operă”, spune afaceristul.

Firmele mici, sufocate de lipsa de cash flow

Problema finanțărilor imprevizibile a devenit deja structurală în ultimul an. Potrivit lui Erbașu, plățile importante făcute la finalul anului trecut au mai redus din presiune, dar întârzierile anterioare au lăsat urme adânci. Cum vine asta? Companiile mici și mijlocii, care nu au rezerve financiare, sunt cele mai afectate de lipsa de cash flow, fiindu-le greu să continue lucrările.

„Este o perioadă destul de imprevizibilă. Deși investițiile sunt în derulare, nu au avut mereu alocate fondurile necesare. La finalul anului trecut s-au făcut plăți importante, însă întârzierile anterioare au afectat capacitatea companiilor de a performa. Lipsa de cash flow face dificilă continuarea lucrărilor, mai ales pentru companiile mai mici. În general, doar companiile mari au reușit să gestioneze această situație, însă piața nu este formată doar din proiecte de anvergură, ci și din numeroase lucrări de dimensiuni reduse”, afirmă omul de afaceri.

Doar firmele mari par să facă față.

Scumpiri în lanț la bitum și carburanți

Peste incertitudinea finanțărilor se adaugă și volatilitatea prețurilor la materiale și carburanți. V-ați gândit vreodată ce înseamnă o scumpire bruscă pentru planificarea unui șantier? Erbașu avertizează că autoritățile au pârghii pentru a limita creșterile, dar nu este clar dacă vor interveni. „În ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți, autoritățile au la dispoziție mai multe instrumente și am văzut că, în alte state, au fost deja adoptate măsuri pentru limitarea creșterilor. Nu este clar însă în ce măsură Guvernul este dispus să intervină în acest moment. Cert este că, dacă prețul carburanților va continua să crească, efectele se vor propaga în întreaga economie”, explică afaceristul.

Dar situația este deja explozivă în cazul unor materiale vitale pentru infrastructura rutieră, unde se duc o mare parte din investițiile publice (cele 164 de miliarde de lei). Aici, lucrurile nu mai țin de previziuni, ci de o realitate dură. „În sectorul construcțiilor, situația este deja critică în anumite privințe. De exemplu, prețul bitumului a crescut în doar câteva săptămâni cu aproximativ 30% sau chiar mai mult. Având în vedere că o mare parte din investițiile din România vizează infrastructura rutieră, acest lucru are un impact major. (…) Pe lângă costurile cu combustibilul pentru utilaje, creșterea prețurilor la materiale de construcții devine un factor tot mai important. În acest moment, bitumul este unul dintre cele mai problematice elemente din punct de vedere al costurilor”, mai spune Cristian Erbașu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
buget 2026 Construcţii Cristian Erbaşu mediul de afaceri pret bitum social