Rata anuală a inflației a accelerat în luna aprilie pe axa Praga-Varșovia-Budapesta, forțând instituțiile de politică monetară să reevalueze calendarul relaxărilor. În Cehia, indicatorul a urcat la 2,1%, în Ungaria a atins 2,6%, în timp ce Polonia înregistrează 3,4%.

Acest lucru deschide perspectiva pentru menținerea unor costuri de finanțare ridicate pentru sectorul corporativ pe termen mediu. Miza este strict legată de alocarea capitalului și costul creditării. O dobândă susținută la un nivel înalt frânează direct creșterea economică, dar protejează marjele pe termen lung prin stabilizarea prețurilor. Iar bancherii centrali par dispuși să sacrifice avansul PIB-ului pentru a ancora așteptările inflaționiste.

Semnale de la Praga și Varșovia

Cifrele vorbesc de la sine.

Accelerarea prețurilor din Cehia (de la 1,5% în martie) reflectă în special scumpirea carburanților, chiar dacă alimentele s-au ieftinit masiv, cartofii înregistrând un declin de 30%, iar untul de 25%. Într-o analiză publicată recent de zf, se arată că băncile din Cehia și Polonia au spațiu real de manevră pentru a domoli scumpirile cu noi majorări de dobânzi, având rate cheie de 3,5% și, respectiv, 3,75% în luna mai.

„Nu ne vom teme să majorăm dobânzile. Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.” – Ales Michl, Guvernatorul băncii centrale a Cehiei

Și totuși, polonezii privesc situația cu o ușoară doză de optimism, bazându-se pe avansul economic robust de 3,5%. Guvernatorul Adam Glapinski consideră că șocul actual este mult mai slab decât cel produs de invazia din Ucraina.

„Economia poloneză are o poziţie de start foarte bună pentru a putea rezista efectelor.” – Adam Glapinski, Guvernatorul băncii naționale poloneze

Capcana dobânzilor mari pe plan local

Dar cum se poziționează economia locală în acest peisaj regional? BNR are cel mai restrâns spațiu de intervenție. România avea în aprilie cea mai puternică inflație din UE, de 9,5% conform Eurostat (și aproape 11% conform calculelor interne ale INS), în timp ce dobânda de referință stagnează la 6,5%, nivel maxim european.

Mai grav este că economia românească se află în recesiune, iar BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru anul curent. (Spre deosebire de media regiunii, unde dezechilibrele macroeconomice sunt ținute sub control riguros de autorități). un ecart atât de mare între rata cheie de la București și cele de la Praga sau Varșovia penalizează direct competitivitatea exportatorilor români și scumpește creditele bancare pentru companii.

Cursa pentru aur și amânarea monedei unice

Dincolo de dobânzi, băncile centrale vecine își consolidează agresiv bilanțurile. Polonia țintește rezerve de aur de 700 de tone, în timp ce Ungaria a atins deja niveluri record. (Ultimul precedent de instabilitate extremă datează din ianuarie 2023, când Ungaria bifa o inflație de aproape 26%). Acum, analiștii ING estimează că vârful inflaționist maghiar se va opri la 5% spre finalul anului.

Numai că trecerea la moneda unică europeană este scoasă temporar de pe agendă. Adoptarea prematură a monedei euro ar aduce riscuri majore, după cum subliniază oficialii de la Varșovia.

„Rezultatul ar fi accelerarea iniţială a creşterii PIB condusă de expansiunea creditului, urmată de o recesiune adâncă, de creşterea şomajului şi pierderea de durată a competitivităţii.” – Adam Glapinski, Guvernatorul băncii naționale poloneze

Atenția investitorilor instituționali se mută acum pe ședințele de politică monetară din lunile de vară. Deciziile luate acolo vor stabili direcția exactă a costurilor de finanțare corporativă pentru a doua jumătate a anului curent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adam Glapinski Ales Michl BNR Eurostat INS