Statul lasă Complexul Energetic Oltenia fără peste 1,3 miliarde de lei și îi erodează rezerva financiară

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

În același tablou de echilibrare, Complexul Energetic Oltenia funcționează cu o gaură de finanțare de peste 1,3 miliarde de lei: un grant de 425,8 milioane de lei pentru certificatele de CO₂ și o majorare de capital de circa 891 milioane de lei, asumate de stat, dar nevărsate companiei.

Față de suma de 425,8 milioane de lei promisă pentru 2025, cheltuielile CEO cu certificatele de CO₂ au depășit 2 miliarde de lei în același an. Presiunea se vede direct în contabilitate: compania a raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 1,1 miliarde de lei, deși grupurile sale pe cărbune rămân o piesă de echilibru pentru Sistemul Energetic Național.

Semnalul operațional a venit chiar din teren. Grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, parte a CEO și păstrat în rezervă, a fost repus în funcțiune pe 17 august pentru a susține SEN. În intervalul de vârf 19:00-21:00, producția pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW, ceea ce arată că activele menținute în rezervă continuă să fie chemate în sistem atunci când consumul urcă sau când alte surse livrează insuficient.

Discrepanța dintre rolul tehnic al companiei și finanțarea efectivă este miezul problemei. „Cum poți cere unei companii să rămână disponibilă pentru securitatea Sistemului Energetic Național și, în același timp, să-i slăbești capacitatea financiară de a face exact acest lucru?”, întreabă Victor Banța, doctor în management și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.

Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia

Planul de restructurare pe baza căruia CEO trebuie să treacă de la cărbune spre alte capacități nu este unul periferic, ci condiția care a stat la baza ajutorului de stat aprobat de Bruxelles. „Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia stă la baza Deciziei (UE) 2022/1920 a Comisiei din 26 ianuarie 2022, aferentă ajutorului de stat SA.59974, notificată sub numărul C(2022) 553, prin care Comisia Europeană a declarat compatibil cu piața internă ajutorul de restructurare de aproximativ 2,66 miliarde euro, sub condiția implementării măsurilor asumate prin plan”, precizează Victor Banța.

Din acest plan fac parte și obligațiile financiare ale statului. Prin OUG 21/2022, statul român și-a asumat să majoreze capitalul social al CEO cu 180 de milioane de euro, adică aproximativ 891 milioane de lei, până la finalul anului 2023. Suma nu a fost vărsată companiei, iar CEO a acționat statul în instanță pentru a obține plata sumei de 891.089.121 lei.

Potrivit Mediafax, această întârziere nu înseamnă doar o diferență contabilă, ci reduce spațiul de finanțare al companiei exact în perioada în care restructurarea cere investiții și lichiditate. Pentru un producător care trebuie să rămână disponibil la vârf de consum, lipsa capitalului înseamnă o capacitate mai mică de a susține costurile curente și proiectele noi în paralel.

„Vreau să fac aici o precizare foarte clară. CEO a raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 1,1 miliarde lei. Nu spun că aportul de capital de 891 milioane lei ar fi transformat contabil această pierdere în profit. Ar fi fals. Capitalul nu este venit, dar aportul de capital ar fi însemnat un plus de reziliență financiară: lichiditate, capacitate de finanțare și resurse pentru investiții.

”

Pentru piața de energie, implicația este directă: când producția internă de echilibru intră în sistem cu resurse financiare slăbite, dependența de importuri rămâne ridicată. În perioadele de vârf, această combinație mută presiunea spre costul energiei pentru consumatorii industriali, mai ales într-un sistem pe care Guvernul l-a tratat deja ca fiind fragil, inclusiv prin autorizarea Transelectrica de a putea deconecta marii consumatori industriali în contextul crizei energetice.

Presiunea financiară începe de la costul CO₂ și ajunge la investițiile noi

Lanțul financiar pornește de la costurile obligatorii cu emisiile. În 2025, CEO a avut cheltuieli de peste 2 miliarde de lei cu certificatele de CO₂, iar grantul prevăzut de Guvern pentru același an, de 425,8 milioane de lei, nu a intrat în companie. Peste acest minus se adaugă majorarea de capital de circa 891 milioane de lei, asumată prin OUG 21/2022. Rezultatul este o bază de finanțare mai slabă exact în punctul în care compania trebuie să susțină atât producția curentă, cât și restructurarea aprobată de Comisia Europeană.

Această presiune se răsfrânge și asupra noilor tehnologii din planul de transformare. În discuție este inclusiv posibilitatea ca proiectul pe gaze de la Ișalnița să fie înlocuit cu o capacitate de stocare a energiei în baterii, de tip BESS, ceea ce arată că profilul investițiilor se poate schimba, dar nevoia de finanțare rămâne.

Victor Banța a rezumat tensiunea financiară printr-o întrebare care privește direct viabilitatea restructurării: „Întrebarea corectă este: Când și în ce măsură vor fi asigurate integral resursele și mecanismele financiare pe care statul însuși le-a prevăzut pentru această restructurare?”, a declarat Victor Banța, doctor în management, membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani