Bucureștiul și marile orașe din România ar trebui să spună un NU hotărât autostrăzilor care le traversează. Acesta este avertismentul tranșant venit de la Charles Montgomery, unul dintre cei mai influenți urbaniști din lume, prezent la Iași ca invitat special al TILIA, Summitul Orașelor din România. Soluția propusă de el este simplă la prima vedere: transport public performant, infrastructură pentru biciclete și cât mai multe spații verzi.
Exemplul Vancouverului din 1968
Montgomery, autorul celebrei cărți „Orașul Fericit”, a oferit exemplul propriului său oraș, Vancouver. În 1968, o puternică mișcare cetățenească s-a opus construirii unei autostrăzi prin centrul orașului canadian. Și au avut câștig de cauză. Astăzi, Vancouver nu are autostrăzi în zona principală, bazându-se pe o rețea eficientă de transport public, pe biciclete și pe cartiere dense, pline de viață și gândite pentru pietoni.
„A fost o decizie inteligentă, luată în 1968, să spunem nu autostrăzilor urbane. Cred că oraşele mai mici din România ar trebui să urmeze acest exemplu„, a afirmat urbanistul.
E drept că situația pare familiară. Orașele noastre trec acum prin febra pe care statele occidentale o experimentau în anii ’70, când investeau masiv în autostrăzi urbane pe care, ulterior, le-au demontat cu costuri uriașe. Sfatul lui Montgomery pentru România? Săriți peste această etapă greșită.
Orașe care pun oamenii pe primul loc
Dar cum arată, mai exact, un oraș care refuză acest model? Urbanistul a oferit câteva exemple concrete. Houten, o suburbie a Amsterdamului, a fost construită de la zero pentru a prioritiza bicicletele. Acolo, copiii și vârstnicii se pot deplasa liber, fără teama mașinilor, iar legătura cu metropola este asigurată de un tren ușor.
Un alt model este cartierul „French Quarter” din orașul german Tübingen. Acesta a fost dezvoltat după modelul Baugruppen (grupuri de oameni care își construiesc împreună propriile clădiri rezidențiale), cu imobile mici de apartamente și curți comune, creând o trecere naturală de la spațiul privat la cel public. Chiar și Viena, un oraș de cinci-șase ori mai mare decât Iașul, este un reper european în acest sens.
Iar ideea de bază este simplă. „atunci când punem maşinile în centrul oraşului, pierdem spaţiu, libertate şi, în cele din urmă, fericire”. Transformarea Times Square din New York, eliminarea mașinilor din jurul școlilor din Paris sau conceptul de cartiere fără parcări sunt doar câteva exemple prin care spațiul urban poate fi recuperat pentru oameni.
Rolul dezvoltatorilor și al primăriei
Până la urmă, cine construiește orașele astea? Relația dintre dezvoltatorii imobiliari și administrația locală este esențială. Montgomery susține că primul pas este existența unui plan urban coerent, care să ghideze mobilitatea și să conecteze cartierele pietonale.
Numai că dezvoltatorii au nevoie de un singur lucru fundamental: certitudine.
„Dezvoltatorii vor conduce acele planuri dacă vor avea certitudine din partea oraşului. Ceea ce vor dezvoltatorii cel mai mult este să ştie care este planul, nu să spere sau să speculeze pe terenuri ori să plătească un politician pentru a obţine ce vor”, a spus Charles Montgomery.
„designul urban dictează comportamentul, iar oraşele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola”, a argumentat Montgomery în prezentarea sa.
Interesant este că urbanistul, care a oferit o viziune atât de clară pentru viitorul orașelor românești, nu a vizitat niciodată Bucureștiul.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Adrian Voica propune un protest al profesorilor la nivel național după atacul cu un cuțit de la Bistrița
Dolce SportTottenham câștigă primul meci din acest sezon de Premier League, 3-1 cu Coventry
GetPonyA0 Nord va primi aproximativ 13 km noi pe 26 octombrie, cu legătură spre A2
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaCum recunoști crabul albastru din Marea Neagră, apreciat în preparate de 100 de dolari în America
