Al 72-lea premier din istoria României, Ilie Bolojan, se confruntă, marți, cu o moțiune de cenzură. Dacă acest demers trece de votul aleșilor, el ar deveni al șaptelea prim-ministru de după Revoluție demis prin această procedură guvernamentală. Pentru dumneavoastră, ca antreprenori și investitori care depind de decizii legislative predictibile, o astfel de schimbare bruscă se traduce imediat în volatilitate pe piețe și blocaje administrative majore.
Stabilitatea rară și recordurile de longevitate
Să privim puțin în urmă spre perioadele de acalmie. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit”, fără întrerupere, 1.484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase cu 1.464 de zile și Călin Popescu Tăriceanu cu 1.454 de zile obținute din două cabinete, mai exact Guvernul Tăriceanu I și Guvernul Tăriceanu II.
Niciunul dintre aceste trei guverne nu a căzut „victima” unei moțiuni de cenzură.
Performanța lor pare astăzi greu de egalat.
Primele demiteri și mandatele fulger
Dar lucrurile s-au schimbat radical odată cu instalarea crizei financiare globale. Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 și a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Textul intitulat „11 împotriva României” a fost inițiat de PNL și UDMR și a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieșise de la guvernare. Într-o analiză amplă publicată recent, jurnaliștii de la Digi24 explică mecanismul supraviețuirii politice, notând că „Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice”.
Și totuși, instabilitatea a atins cote maxime câțiva ani mai târziu. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 și demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.
Conflicte interne și victorii la limită
V-ați gândit vreodată că un partid își poate sabota deliberat propriul cabinet? E drept că politica autohtonă oferă uneori surprize greu de anticipat în mediul corporativ. Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 și a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moțiunea de cenzură a fost un caz neobișnuit, fiind inițiată de PSD și ALDE, adică de aceeași zonă politică ce susținuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru și 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.
Numai că luptele din Parlament au continuat să dicteze ritmul economiei. Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 și demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcție. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate (la un prag necesar de 233 de voturi), ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susținută de o coaliție largă a opoziției, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR și Pro România, alături de parlamentari neafiliați și o parte din minorități.
Asumarea răspunderii și recordul absolut de voturi
Până la urmă, tacticile de legiferare forțată atrag sancțiuni directe. Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 și demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea a trecut cu 261 de voturi pentru și 139 împotrivă, după ce executivul își asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moțiune depusă ca reacție directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.
Iar apogeul nemulțumirii parlamentare s-a materializat destul de recent. Guvernul Florin Cîțu a fost învestit la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile.
Aici cifrele vorbesc de la sine.
Moțiunea a strâns 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obținut vreodată de o moțiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moțiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîțu, au votat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetDeea Maxer și Constantin Cataramă s-au mutat într-o casă nouă pentru patru copii. Apartamentul de până acum nu mai era suficient
LylaCât te costă o săptămână în Grecia cu mașina în 2026. Află bugetul real pentru carburant, taxe și ferry înainte de plecare
Revista Ioana63% dintre seniori confundă dieta „plant-based” cu veganismul. De ce tinerii adulți sunt și mai derutați de etichete?
News24Petrolul Ploiești câștigă cu 3-2 la Universitatea Cluj. Cum s-a complicat lupta ardelenilor pentru un loc în play-off
Dolce SportŽeljko Kopic, fostul antrenor al lui Dinamo, a semnat cu Wieczysta Cracovia. De ce nu poate antrena rivalele clubului bucureștean
GetPonyITP-ul respinge acum și erorile active din bord. Ce verificări simple pot evita costuri de 70 lei și amenzi de până la 8.100 lei
