Noua lege a salarizării unitare, programată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, mută centrul de greutate al veniturilor din sănătate spre salariul de bază și reduce ponderea componentelor variabile, într-un moment în care statul încearcă simultan să respecte jalonul din PNRR și să țină sub control un deficit bugetar țintit la 6,2% din PIB în 2026.
Dincolo de anunț, formula contează mai mult decât headline-ul salarial: proiectul introduce o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027, iar efectul imediat este o creștere vizibilă a bazei pentru anumite categorii, dar o comprimare a veniturilor totale pentru altele. La medicii primari, salariul de bază brut ar urma să urce la 16.400 de lei în 2027, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026, adică aproximativ 16%. Numai că venitul brut lunar median ar crește mult mai lent, de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică aproximativ 3%, semn că sporurile și plățile suplimentare absorb mare parte din recalibrare.
Pentru bugetele spitalelor, aceasta este miza reală. O grilă mai uniformă poate crește predictibilitatea fondului de salarii fixe, dar reduce flexibilitatea folosită până acum pentru a compensa lipsa de personal în secții cu risc mare, volum mare de activitate sau program de gardă intens. Iar pentru personal, indicatorul relevant nu este doar salariul de bază, ci venitul total raportat la inflația anuală de 10,9% din mai 2026 și la scăderea salariului mediu net la 5.843 de lei în aprilie 2026, cu 1,6% sub martie 2026.
Ministerul Muncii susține că „reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului «muncă egală, salariu egal», inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi”.
Pe segmentul unde statul are cea mai mare problemă de retenție, câștigurile din grilă sunt mai consistente. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026, adică o majorare de aproximativ 28%. Pentru un asistent medical debutant, baza salarială ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, aproape 27%. Acesta este unul dintre puținele semnale cu efect direct de recrutare, mai ales pentru intrarea tinerilor în sistemul public.
Guvernul explică această repoziționare prin nevoia de a face sistemul public mai competitiv pe segmentul junior și mediu. În formularea Executivului, „Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal”.
Impactul reducerii sporurilor asupra veniturilor totale
Problema este însă structura actuală a remunerației. O parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare, iar la asistenții medicali partea variabilă poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază. Când această componentă este tăiată, majorarea bazei nu garantează o creștere a câștigului total.
Concret, sporurile pentru condiții deosebit de periculoase ar urma să scadă la până la 40% sau 50% din salariul de bază, de la până la 85% în prezent. Sporul pentru condiții grele de muncă ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent. Iar sporul pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații ar urma să fie de până la 10%, de la 30% acum. Pentru secțiile cu expunere ridicată, această diferență nu este contabilă, ci de cash-flow salarial lunar.
SANITAS avertizează că între 50% și 60% dintre angajații din sănătate și asistență socială ar putea avea pierderi de venituri, în special din cauza reducerii unor sporuri. Reprezentanții sindicali susțin că „afirmațiile potrivit cărora niciun angajat nu va pierde bani sunt contrazise de calculele făcute pe proiect”.
Ca atenuator, proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” pentru categoriile unde noua grilă ar duce la un venit mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026. Aceasta ar urma să fie acordată până cel târziu la 31 decembrie 2031. Dar mecanismul rezolvă doar decalajul nominal față de salariul istoric, nu și erodarea puterii de cumpărare dacă inflația rămâne ridicată. Pentru managementul spitalelor, asta înseamnă că tensiunea salarială poate fi doar amânată, nu eliminată.
Potrivit Mediafax, chiar și acolo unde venitul total median crește, distribuția se îngustează. La medicii primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588-32.206 lei în 2026 la 20.127-28.738 lei în 2027. La asistenții medicali, intervalul ar urma să fie între 9.952 lei și 14.308 lei în 2027, față de 8.413 lei și 14.522 lei în prezent. Pentru finanțator, aceasta înseamnă standardizare. Pentru personalul din unitățile cu sporuri mari, poate însemna plafonare.
Jalonul din PNRR și costurile bugetare neclarificate
Calendarul este comprimat. Noua lege a salarizării este un jalon asumat prin PNRR, cu termen de finalizare 31 august 2026, iar miza financiară depășește sistemul de sănătate. Dragoș Pîslaru a avertizat că „reforma este necesară pentru salvarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul în care proiectul a fost amânat ani la rând și este acum lucrat sub presiunea calendarului”.
Dar aici apare riscul major pentru finanțele publice: dosarul legislativ fixează parametrii salariali, fără să livreze în datele prezentate o estimare a impactului bugetar total la nivelul întregului sector bugetar, nici necesarul suplimentar de finanțare pentru sănătate. Absența acestei cifre face dificilă evaluarea efectului asupra deficitului, mai ales într-un an în care cheltuielile publice sunt deja sub presiune, iar factura de 3,5 miliarde lei de la Pfizer pentru vaccinuri COVID comandate, dar neridicate, poate împinge suplimentar soldul bugetar fără a crea un activ economic.
Dar legea nu este doar o decizie de cheltuială, ci și una de alocare internă. Dacă aplicarea unitară va fi făcută strict prin grilă și plafoane, spitalele cu specialități critice pot pierde instrumentul prin care atrăgeau personal în secții greu de acoperit. Autoritățile admit chiar această limită, afirmând că „anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare”.
Fără criterii clare de ajustare după volum de activitate, specificul locului de muncă și complexitate, riscul economic este dublu: migrarea personalului spre privat sau extern și transferul tensiunii salariale în bugetele locale și în contractele spitalelor. Iar primul test va veni înainte de intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027, la termenul de 31 august 2026 din PNRR, când Guvernul trebuie să închidă jalonul de care depind aproximativ 770 de milioane de euro.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaPleci cu avionul din Italia pe 30 octombrie 2026? Greva transporturilor a fost amânată, dar verifică zborul la companie
News24Poliția anchetează un posibil furt de carburant din autobuze. Zece oameni duși la audieri, suma pagubei neanunțată
Dolce SportAccesul copiilor la terenurile școlare. Ce condiții prevedea proiectul adoptat de Senat în 2022
GetPonyRenault ia în calcul electrice cu autonomie extinsă, fără să mizeze pe hibridele cu încărcare la priză
BravonetSmiley și Pavel Bartoș au vorbit 10 ani despre un film împreună. Acum joacă în „Vacanța All Inclusive”
LylaCum soliciți ajutorul de deces în 2026. Poți primi 9.192 de lei dacă ai plătit înmormântarea unui pensionar
