8.000 de lei în IT și totuși presiune pe bugete. De ce aproape 10% dintre angajați au ajuns să aibă mai multe joburi

Discrepanțe salariale și eroziunea puterii de cumpărare

Paradoxul este vizibil chiar în sectoarele considerate bine plătite. După IT, salariile medii nete din primul semestru au fost de 7.000 de lei în petrol și gaze, 6.800 de lei în cercetare-dezvoltare, 6.500 de lei în construcții și instalații și 6.000 de lei în inginerie, telecomunicații, audit și în industria navală sau aeronautică. Toate aceste niveluri rămân peste media netă pe economie din mai 2026, de 5.684 de lei, însă avansul nominal este erodat într-un mediu în care prețurile cresc de peste două ori mai repede decât salariul mediu net.

La polul opus, domeniile cu cele mai mici salarii medii nete sunt îngrijire copii și menaj, cu 3.300 de lei, retail, cu 4.300 de lei, call-center/BPO, cu 4.400 de lei, și industria alimentară, cu 4.500 de lei. Raportat la IT, diferența este de 4.700 de lei între vârful și baza clasamentului, iar față de media netă pe economie salariul din îngrijire copii și menaj este mai mic cu 2.384 de lei.

Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, explică de ce aceste sectoare rămân jos în clasament, chiar dacă absorb constant forță de muncă.

„Asta se întâmplă pentru că majoritatea joburilor din aceste industrii sunt entry level, iar salariile aferente acestui nivel de carieră trag în jos media pentru întreg domeniul. Sunt sectoare în care tinerii obişnuiesc să îşi înceapă cariera, dar şi în care candidaţii care au peste 45-50 de ani îşi pot găsi mai uşor un loc de muncă.”

Pentru angajatori, aici apare o dublă constrângere: sectoarele cu salarii mici sunt adesea și cele mai expuse la presiunea costului vieții, ceea ce împinge rotația de personal și mută o parte din forța de muncă spre venituri complementare, inclusiv în afara economiei formale.

Al doilea job intră în calculul de venit, nu doar în cel de carieră

Aproape 10% dintre angajați au deja mai multe locuri de muncă, iar un salariu mediu pentru un job part-time poate ajunge la circa 3.000 de lei net pe lună. Raportat la salariul mediu net pe economie din mai 2026, acest venit suplimentar echivalează cu puțin peste jumătate din salariul mediu lunar. Pentru un angajat din retail, unde media este 4.300 de lei net, un astfel de part-time poate ridica venitul cumulat spre 7.300 de lei, adică peste salariul mediu din petrol și gaze și cu 1.616 lei peste media pe economie.

O treime dintre angajați și-au mărit sau intenționează să își mărească programul de lucru la jobul principal pentru a câștiga mai mult. Mișcarea este relevantă financiar din două motive: crește riscul de suprasolicitare într-o piață deja tensionată și semnalează că mecanismul clasic al indexării salariale nu mai compensează costul vieții. Presiunea pe venituri vine și din faptul că așteptările salariale ale candidaților sunt, în medie, cu 30% peste veniturile actuale. ZF

În IT, unde salariul mediu net este de 8.000 de lei, decalajul este și mai mare: candidații au așteptări de 11.993 de lei net, ceea ce înseamnă aproape 4.000 de lei peste media actuală a sectorului și un avans de circa 50%. Pentru companii, această diferență indică o piață în care bugetele salariale și percepția candidaților despre valoarea muncii s-au decuplat, iar negocierile de recrutare riscă să se prelungească sau să se închidă mai greu.

Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, sintetizează această eroziune a venitului real într-un indicator mai important decât simpla creștere nominală a salariului.

„Chiar dacă în majoritatea domeniilor vorbim despre creşteri salariale comparativ cu anul trecut, în termeni reali puterea de cumpărarea a angajaţilor a scăzut, inclusiv acolo unde salariile au crescut cel mai mult, pentru că majorările au fost, în cele mai multe cazuri, chiar şi la jumătate din nivelul inflaţiei. În luna iunie, rata inflaţiei a fost de 10,4%.”

Contextul macro întărește aceeași concluzie. În trimestrul I din 2026, România a înregistrat cel mai abrupt recul al economisirii gospodăriilor din Uniunea Europeană, minus 5,3 puncte procentuale, pe fondul scăderii venitului disponibil brut. Legătura cu piața muncii este directă: când economisirea se comprimă, salariul devine mai puțin un instrument de acumulare și mai mult unul de acoperire a cheltuielilor curente.

Munca nedeclarată rămâne o supapă, dar și un risc fiscal și operațional

Pe fondul acestei presiuni, aproximativ 20% din munca din România este nedeclarată, la gri sau la negru. Față de ponderea de aproape 10% a angajaților cu mai multe joburi, cifra sugerează că o parte din ajustarea veniturilor se face în afara circuitului fiscal, cu efecte care depășesc bugetul gospodăriei și se mută în colectarea statului, concurența între firme și disciplina pieței muncii.

Andreea Nica, analist economic, leagă direct inflația de această repoziționare a angajaților către surse suplimentare de venit.

„Vedem că este o reducere a puterii de cumpărare și salariile nu țin pasul, pentru că avem o creștere a prețurilor mult prea mare.”

Aceeași presiune explică și vulnerabilitatea segmentului care migrează spre zona nedeclarată. Andreea Nica avertizează:

„Aproximativ 20% din munca din România este nedeclarată, deci este muncă la gri sau la negru. Aceste persoane sunt vulnerabile, aceste persoane vor căuta să-și ajusteze veniturile așa cum pot.”

Din perspectiva companiilor, tabloul de la jumătatea anului este mai puțin despre cine oferă cel mai mare salariu și mai mult despre cât costă, în termeni de retenție, recrutare și productivitate, o creștere salarială care rămâne sub inflație. În zonele în care un al doilea job poate fi făcut de la calculator, cu program flexibil, presiunea pe timpul disponibil al angajatului riscă să devină următoarea variabilă relevantă. Aida Chivu, expert HR, indică deja unde se mută această cerere:

„Vorbim destul de mult în zona de social media, de exemplu, acolo unde un angajat își permite să-și ia un job pe care-l poate practica indiferent de oră, indiferent de zi a săptămânii. La fel de bine, joburi care presupun activitate în spatele unui calculator, fie că vorbim de servicii diverse, audit, contabilitate.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Supraveghere atentă pentru piețe financiare stabile și consumatori protejațiDolce SportEverton a învins Newcastle cu 3-1 pe 29 octombrie în Cupa Ligii Angliei și merge în sferturiGetPonyUn Mercedes modificat, cu 127 km la bord, a atras o ofertă cu 55.000 de euro sub costul estimatBravonetNikolaj Coster-Waldau, din „Game of Thrones”, a dormit în metroul din Kiev în timpul alertei aerieneLylaCum te adresezi unei femei în corespondența profesională și ce formule păstrezi pentru discuțiile familiareRevista IoanaCum organizezi Halloween acasă pentru copii, cu 20 de idei de jocuri și un buget orientativ pentru petrecere