Companiile care folosesc inteligența artificială în activitatea de zi cu zi intră într-o cursă contra cronometru înainte de 2 august 2026, data de la care AI Act devine aplicabil în Uniunea Europeană. Pentru firme, asta înseamnă noi obligații de transparență și control uman. Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu avertizează: „Dacă folosești ChatGPT pentru a filtra CV-uri, un algoritm care evaluează performanța angajaților sau un chatbot care răspunde clienților, ești deja vizat”.
Nu doar pentru giganții tech
La prima vedere, mulți ar crede că noul regulament vizează doar companiile care dezvoltă tehnologie. Lucrurile stau însă puțin diferit. Legea nu privește doar creatorii de inteligență artificială, ci și pe cei care o folosesc în procese precum recrutarea, evaluarea angajaților sau relația cu clienții. V-ați gândit vreodată că CV-ul dumneavoastră ar putea fi respins de un algoritm?
„Cel mai frecvent mit pe care îl întâlnesc este că AI Act ar fi o problemă a companiilor de tehnologie, a celor care dezvoltă inteligență artificială. În realitate, orice firmă care folosește un sistem AI devine, în ochii legii, un implementator cu obligații clare”, a explicat Marius Stanciu.
Ce se schimbă din august 2026
Data de 2 august 2026 marchează aplicarea generală a regulamentului (Regulamentul (UE) 2024/1689). Din acest moment, obligațiile complete pentru sistemele AI cu risc ridicat devin literă de lege, inclusiv în zona ocupării forței de muncă. dacă un sistem influențează angajarea sau evaluarea unui salariat, transparența devine esențială, iar oamenii trebuie informați când interacționează cu un sistem AI.
Mai mult, este necesară supravegherea umană. Cum vine asta? „Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”, a explicat Stanciu. Pentru companii, asta înseamnă obligații concrete: documentare, păstrarea evidențelor și asigurarea unui control uman real.
Amenzi de până la 35 de milioane de euro
Și, clar, AI Act vine și cu sancțiuni semnificative. Pentru folosirea unor practici interzise, amenzile pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Alte încălcări au un plafon de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte poate fi sancționată cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%.
„Sunt cifre comparabile cu amenzile GDPR. Și știm cu toții că, după ani în care lumea a crezut că GDPR e doar teorie, au venit și primele amenzi serioase. Același scenariu se va repeta cu AI Act”, spune avocatul Marius Stanciu.
România, prinsă pe picior greșit
Numai că la noi lucrurile se mișcă mai greu. Guvernul a adoptat abia la 12 martie 2026 un memorandum pentru desemnarea autorităților naționale. Termenul stabilit la nivel european pentru acest pas a fost 2 august 2025, ceea ce înseamnă că România a acționat cu întârziere.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată autoritate de supraveghere a pieței. Iar alte instituții precum ASF, BNR, ANSPDCP și ADR au atribuții specifice. Întârzierea nu suspendă însă aplicarea legii. „ANCOM are expertiză în reglementarea telecomunicațiilor, dar supravegherea AI aduce un alt nivel de complexitate. Provocarea reală nu este desemnarea pe hârtie, ci construirea capacității tehnice”, spune Marius Stanciu.
Pași concreți pentru companii
E drept că timpul este scurt. Companiile nu mai au luxul de a amâna conformarea. Marius Stanciu recomandă trei pași imediați: inventarierea sistemelor AI utilizate, clasificarea acestora în funcție de risc și, poate cel mai important, pregătirea angajaților prin training documentat.
Avertismentul său final este cât se poate de clar. „Dacă nu poți demonstra că ai făcut asta, ești deja în culpă”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum deosebești o perioadă grea de un divorț emoțional și ce poți face dacă distanța rămâne
Revista IoanaVitrinele frigorifice din șase magazine ale aceluiași lanț s-au încălzit anormal
News24Conturile bancare ale instituțiilor publice intră sub regula care poate întârzia cu șase luni recuperarea datoriilor când lipsesc fondurile pentru plată
Dolce SportStadionul Tineretului din Brașov a rămas fără nocturnă, iar demolarea tribunelor așteaptă actele
GetPonyProprietarul unui Porsche Taycan GTS rulat reclamă pierderea garanției bateriei după constatarea unei deformări de 5 mm la scut
BravonetDamian Drăghici numește căsătoria cu Cristina Stroe cea mai mare realizare a sa din 2026. Spune că nunta i-a apropiat.