Amenzi cuprinse între 300 și 4.500 de lei pândesc companiile din România care ratează fereastra de două săptămâni rămasă pentru depunerea situațiilor financiare aferente exercițiului 2025. Cifrele reflectă o presiune administrativă în creștere, într-un an în care raportările contabile trec exclusiv în format electronic.

Dincolo de valoarea amenzilor, miza reală o reprezintă capacitatea de operare a firmelor. O întârziere prelungită duce la declararea inactivității fiscale, un statut care îngheață automat deducerile de TVA și blochează contractele cu furnizorii. La prima vedere, pare un simplu risc birocratic. În realitate, o eroare de conformare poate bloca instantaneu fluxurile de numerar ale oricărui business local.

Noi praguri europene și controale încrucișate

Până nu demult, bilanțul anual era văzut de mulți administratori doar ca o bifă pentru ANAF. Numai că acum, alinierea la noile praguri dictate de Directiva UE 2023/2775 și obligativitatea depunerii exclusiv electronice transformă procesul într-un test de stres. Așa cum detaliază o analiză publicată de zf la începutul săptămânii, autoritățile fiscale vizează direct corelarea raportărilor contabile cu cele fiscale.

„Vedem un nivel mult mai ridicat de atenţie din partea autorităţilor asupra asigurării consistenţei şi corelării între raportările financiare şi cele fiscale. companiile trebuie să abordeze procesul de închidere financiară ca pe un exerciţiu strategic, orientat spre conformare şi consolidarea mecanismelor de control intern, şi nu doar ca pe o obligaţie administrativă. Clasificarea corectă a entităţii, analiza capitalurilor proprii şi documentarea ajustărilor contabile devin elemente esenţiale în pregătirea situaţiilor financiare anuale.” – Mariana Dragomir, Partner Forvis Mazars

Presiunea pe prețurile de transfer

Și lucrurile nu se opresc aici. Societățile care înregistrează un activ net contabil scăzut sub jumătate din capitalul social se confruntă cu restricții dure. Printre acestea se numără interdicția de a distribui dividende sau de a rambursa împrumuturi către acționari până la reconstituirea capitalului. Sunt pregătite departamentele financiare pentru acest nivel de granularitate impus de Fisc?

„Autorităţile fiscale analizează din ce în ce mai atent documentarea ajustărilor fiscale şi a tranzacţiilor intragrup. În special în cazul ajustărilor de preţuri de transfer, companiile trebuie să poată demonstra clar substanţa economică a serviciilor şi tratamentul TVA aplicat. În paralel, definitivarea calculului de impozit pe profit necesită o atenţie sporită asupra deductibilităţii anumitor categorii de cheltuieli şi asupra recuperării pierderilor fiscale.” – Mihaela Hampu, Director Tax Forvis Mazars

Iar exercițiul financiar 2025 marchează și finalul de drum pentru facilitățile din OUG 153/2020, care ofereau bonificații pentru menținerea sau creșterea capitalurilor proprii.

Noua eră a transparenței salariale

Pe frontul resurselor umane, migrarea către sistemul REGES-ONLINE (programată până la 31 decembrie 2025) mută accentul pe calitatea datelor raportate, conform HG nr. 295/2025 și Ordinului nr. 1107/2025. Controalele ITM vizează acum strict evidența timpului de muncă și conformitatea dosarelor de personal. Dar adevăratul șoc sistemic vine dinspre Directiva europeană privind transparența salarială, care va obliga firmele să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați și să justifice politicile de compensare pe criterii neutre.

„Termenul de transpunere al Directivei europene privind transparenţa salarială se apropie rapid, iar de la publicarea draftului legislativ în România, pe 30 martie, subiectul a generat tot mai multe dezbateri în mediul de afaceri, în special în jurul modului în care companiile îşi vor adapta politicile de remunerare şi procesele interne. În practică, multe organizaţii descoperă că nu au încă o arhitectură clară a rolurilor, criterii unitare de evaluare sau mecanisme suficiente pentru justificarea diferenţelor salariale. Dincolo de conformare, transparenţa salarială va avea un impact direct asupra culturii organizaţionale, retenţiei şi reputaţiei angajatorului.” – Florina Ilie, Senior Manager Forvis Mazars

Transpunerea directivei în legislația națională are ca termen-limită data de 7 iunie 2026. Până atunci, rămâne neclar cum vor reuși companiile locale să își recalibreze grilele de salarizare fără a destabiliza bugetele operaționale pe termen mediu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ANAF Florina Ilie Forvis Mazars Mariana Dragomir Mihaela Hampu