Economie

BNR și Eurostat trag un semnal de alarmă. Ce se întâmplă cu economia României

BNR și Eurostat trag un semnal de alarmă. Ce se întâmplă cu economia României
The National Bank of Romania headquarters, during the public presentation of the 2024 Activity Report of the High Court of Cassation and Justice. 2024 Activity Report of the High Court of Cassation and Justice, Bucharest, Romania - 24 Mar 2025,Image: 979084868, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

BNR și Eurostat trag un semnal de alarmă.  Datele economice publicate vineri de Banca Naţională a României și Eurostat conturează o imagine dificilă pentru evoluția economiei românești, în contextul în care inflația este revizuită în creștere, iar PIB-ul înregistrează o scădere trimestrială. Noile informații, prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu și de instituțiile europene de statistică, arată atât presiuni inflaționiste, cât și o încetinire a activității economice.

Prognoza BNR privind inflația

Banca Naţională a României (BNR) a majorat estimarea privind inflaţia la finalul anului 2025, urcând-o la 9,6%, faţă de proiecţia anterioară de 8,8%. Pentru finalul lui 2026, noua prognoză indică 3,7%, peste nivelul de 3% anticipat anterior. Anunţul a fost făcut de guvernatorul Mugur Isărescu, care a prezentat concluziile raportului trimestrial asupra inflației.

În paralel, Eurostat arată că zona euro a înregistrat un avans economic de 0,2% în trimestrul trei din 2025, iar Uniunea Europeană, un plus de 0,3%. România se numără, însă, printre puținele state cu declin economic, alături de Lituania, Finlanda și Irlanda.

Evoluția economiei europene și poziția României

Potrivit Eurostat, în trimestrul trei al anului 2025, creşterile cele mai mari față de trimestrul precedent au fost raportate de Suedia (1,1%), Cipru (0,9%) și Polonia (0,8%). Singurele scăderi ale economiei s-au consemnat în România (-0,2%), Lituania (-0,2%), Finlanda (-0,1%) și Irlanda (-0,1%).

La nivel anual, PIB-ul din zona euro a urcat cu 1,4%, iar cel al UE cu 1,6% între iulie și septembrie 2025. Irlanda conduce topul creșterilor trimestriale, cu un spectaculos 12,3%, urmată de Polonia și Cipru.

În privința ocupării forței de muncă, numărul angajaților a crescut în trimestrul trei cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. Raportat la anul precedent, avansul a fost de 0,5%, respectiv 0,6%.

În România, INS arată că PIB-ul s-a redus cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II, după o creștere de 1% în perioada anterioară. Comparativ cu trimestrul trei din 2024, economia a crescut cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Declarațiile lui Mugur Isărescu privind inflația

Guvernatorul BNR a explicat că traiectoria inflației rămâne descendentă, însă impactul unor decizii administrative a fost subestimat:

„Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum are o traiectorie descendentă cvasicontinuă cu o ajustare amplă în trimestrul III anul viitor, o reducere de 5 puncte procentuale. (…) Faţă de prognoza din vară (…) avem o curbă sensibil mai ridicată a inflaţiei”, a afirmat Mugur Isărescu.

Acesta a indicat drept cauze liberalizarea pieței energiei electrice, majorarea taxelor indirecte și anticipațiile inflaționiste, alimentate de climatul politic și social tensionat.

BNR estimează că inflația va reintra în intervalul țintă abia la începutul anului 2027. Aproape jumătate din inflația anului 2025 este pusă pe seama TVA-ului, accizelor și prețurilor la energie.

Riscul unei recesiuni – explicațiile guvernatorului BNR

Economia României se confruntă cu o încetinire vizibilă, însă guvernatorul BNR susține că o recesiune tehnică poate fi evitată. Scăderea PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III a venit după un plus modest de 1% în trimestrul II.

Isărescu atrage atenția că măsurile fiscale adoptate își arată efectele:

„Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. (…) E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea”.

Totodată, guvernatorul afirmă că un singur trimestru de scădere nu definește recesiunea:

„Nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune”.

Stabilitatea cursului valutar și discuția despre euro sub 5 lei

Guvernatorul a exclus categoric posibilitatea ca euro să scadă sub pragul de 5 lei:

„Nu. Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei”.

Isărescu a subliniat că piața valutară este stabilă, iar intervențiile BNR au fost minime:

„Din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”.

TVA – va fi majorat sau nu? Poziția lui Isărescu

În ceea ce privește discuțiile despre o eventuală creștere a TVA, guvernatorul afirmă tranșant:

„Eu nu cred că se va majora TVA-ul. Nu avem motive să-l majorăm. El este şi un impozit regresiv, ar afecta foarte mult păturile mai sărace”.

Isărescu a explicat că veniturile vor crește în 2026, dat fiind că o parte din sumele din 2025 au fost influențate de taxe reduse.

Totodată, guvernatorul observă o revenire a încrederii investitorilor:

„Observăm o îmbunătăţire radicală a încrederii în programele României”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR Economia României Eurostat inflatie