Bugetul pe 2026, aproape gata. Premierul promite reducerea cheltuielilor la stat
Guvernul pregătește un buget de austeritate pentru 2026, cu o promisiune fermă din partea premierului Ilie Bolojan: reducerea masivă a cheltuielilor statului. Măsura vine într-un context economic delicat, cu o creștere economică anemică, de doar 1,1%, prognozată de Comisia Europeană. Planul Executivului este să aducă deficitul bugetar la 6,2% din PIB, o corecție dură față de prăpastia de 9,3% din 2024. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este simplă: cine va plăti nota de plată pentru această echilibristică bugetară? Articolul de față explică, pe baza tuturor informațiilor disponibile, ce salarii și pensii vor fi înghețate, ce taxe ar putea crește, ce ministere se bat pentru mai mulți bani și care sunt riscurile care pândesc economia României.
Miza principală: un deficit sub control
Guvernul e cu spatele la zid. Deficitul uriaș, moștenit din anii trecuți, trebuie tăiat rapid pentru a nu eroda încrederea partenerilor externi și a nu arunca în aer costurile de finanțare ale țării. Ținta pentru 2026 este un deficit de 6,2% din PIB, conform ultimelor prognoze ale Comisiei Europene, iar premierul Bolojan a transmis miniștrilor că vrea să se încadreze chiar sub pragul de 6,5%. Discuțiile din aceste zile de la Palatul Victoria se concentrează pe găsirea de soluții de economisire în fiecare minister. Vicepremierul Tánczos Barna a confirmat că mai multe instituții au început deja să strângă cureaua, achitând facturi restante și optimizând cheltuielile.
Cine plătește nota? Salarii înghețate și taxe mai mari
Efortul de consolidare fiscală va fi resimțit direct de populație și de angajații din sectorul public. Pachetul de măsuri fiscale, adoptat în etape din 2024 și 2025, își va produce pe deplin efectele în 2026. Cea mai dură măsură este extinderea înghețării nominale a salariilor bugetarilor și a pensiilor și în 2026. Este al doilea an consecutiv de înghețare, o decizie care, în contextul unei inflații prognozate să scadă sub 6%, va duce la o pierdere a puterii de cumpărare.
Pe lângă înghețarea veniturilor, pachetul de austeritate include și o serie de majorări de taxe care vor afecta atât persoanele fizice, cât și companiile. Printre acestea se numără creșterea cotelor de TVA, lărgirea bazei de calcul pentru contribuțiile la sănătate, majorarea accizelor și a impozitului pe dividende. De asemenea, a fost adoptată o creștere a impozitării recurente pe proprietățile rezidențiale. Toate aceste măsuri sunt menite să aducă mai mulți bani la buget, dar riscă să frâneze și mai mult consumul privat, motorul tradițional al economiei românești. Comisia Europeană anticipează chiar o ușoară contracție a consumului privat în 2026 din cauza acestor politici.
Banii din PNRR, colacul de salvare
Într-un tablou dominat de tăieri și taxe, singura veste bună vine de la investiții. Acestea sunt așteptate să accelereze, susținute masiv de fondurile europene, în special de finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii europeni sunt, practic, colacul de salvare care împiedică economia să intre în recesiune. Ministerul Transporturilor, de pildă, a direcționat deja peste trei sferturi din buget către investiții și va solicita fonduri suplimentare pentru a continua lucrările la autostrăzi și drumuri expres. Această infuzie de capital în infrastructură, alături de o îmbunătățire a încrederii în mediul de afaceri, ar trebui să compenseze parțial pentru scăderea consumului.
Bătălia pe ministere: Apărarea vrea mai mult, alții strâng cureaua
Negocierile pentru bugetul pe 2026 scot la iveală tensiuni și priorități diferite în cadrul Guvernului. În timp ce linia generală este de austeritate, unele ministere cer bugete mai mari, argumentând cu nevoi strategice. Cel mai vocal este Ministerul Apărării Naționale, care solicită o alocare de 2,81% din PIB, în special pentru programele de înzestrare. Cererea este semnificativ peste ținta multianuală agreată cu partenerii NATO.
„Utilizarea responsabilă a banilor publici, reforme pentru creșterea eficienței statului și servicii mai bune pentru cetățeni sunt obiectivele acestor discuții”, a transmis premierul Ilie Bolojan după primele runde de negocieri.
La polul opus, alte ministere se confruntă cu tăieri drastice. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că reducerea bugetară la ministerul său este „semnificativ peste 10%”, în condițiile în care veniturile au scăzut deja cu 22,7%. Și la Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, se vorbește despre audituri care ar putea duce la „tăieri de sporuri sau concedieri”. Nevoi stringente sunt și la Sănătate, care are nevoie de bani pentru plata concediilor medicale și a medicamentelor, deși va face o economie de aproape un miliard de lei după ce angajații vor suporta prima zi de concediu medical. Ministerul Muncii, la rândul său, vrea să majoreze cu 60% alocația de hrană pentru serviciile sociale.
Reacții, riscuri și ce urmează
Măsurile de austeritate au stârnit deja critici dure din partea opoziției. Liderul AUR, George Simion, a acuzat în repetate rânduri guvernarea că este ruptă de realitățile populației. Pe plan economic, cel mai mare risc, subliniat și de Comisia Europeană, este ca Guvernul să nu respecte traiectoria de consolidare fiscală. O abatere de la acest plan ar putea eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de împrumut și ar pune în pericol stabilitatea macroeconomică. Un alt risc major este legat de datoria publică, proiectată să urce la aproximativ 63% din PIB până în 2027, împinsă de deficitele primare ridicate și de creșterea plăților cu dobânzile.
Proiectul de buget este așteptat să fie făcut public în perioada următoare, după finalizarea discuțiilor cu fiecare ministru în parte. Ulterior, va intra în dezbaterea și votul Parlamentului. Cert este că 2026 se anunță un an dificil, în care Guvernul va trebui să meargă pe sârmă, între nevoia de a-și disciplina cheltuielile și riscul de a sufoca o economie care abia mai respiră.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyNoul Alpine A110 debutează electric în 2027, dar platforma este pregătită și pentru un motor termic
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
Lyla14 idei de manichiură pentru Halloween, de la unghii French discrete la globi oculari 3D
Revista IoanaUn iaurt poate arăta normal și totuși să fie nesigur. Ce verifici înainte să-l consumi
News24Cabinetul Mureșan are 169 de voturi declarate și are nevoie de 233 pentru învestire
