Bursa de Valori București a urcat cu 40% în acest an

Bursa de Valori București a urcat cu aproximativ 40% de la începutul anului

Până recent, piața locală de acțiuni era citită aproape exclusiv prin economia reală și prin banii instituționali. Acum, ruptura este vizibilă. Bursa de Valori București (BVB) a urcat cu aproximativ 40% de la începutul anului, deși economia este în contracție. Impulsul vine dintr-un val nou de investitori de retail.

Erau circa 54.000 în trimestrul I din 2019. Asta înseamnă de peste cinci ori mai multe conturi decât acum cinci ani. Ritmul curent rămâne ridicat, cu 10.000-15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru.

Miza de piață este clară. O bază mai largă de retail crește lichiditatea și reduce dependența bursei de investitorii instituționali. Companiile listate câștigă astfel o sursă mai largă de capital. Dar aceeași schimbare poate amplifica volatilitatea, mai ales într-o piață unde entuziasmul pentru randament rulează înaintea economiei.

Structura acestor bani contează. Două treimi din cei 300.000 de investitori administrează portofolii cu o valoare medie sub 20.000 de euro. Este un semn că accesul la bursă s-a extins dincolo de investitorii cu alocări mari. Capitalul se fragmentează, iar piața devine mai democratică, dar și mai sensibilă la comportamentul unui număr mare de participanți mici.

Motorul nou al pieței vine din generația 30-50 de ani

Profilul noilor investitori este dominat de categoria de vârstă 30-50 de ani. O prezență importantă o au persoanele din sectorul tehnologiei, unde câștigurile au fost ridicate în ultimii ani. Acest detaliu îi arată pieței de unde vine o parte din cererea nouă pentru acțiuni. Sursa este în veniturile peste medie și într-un public cu acces rapid la informație, familiarizat cu produsele financiare.

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, leagă explicit avansul bursei de multiplicarea numărului de conturi.

„Da, contrastul este vizibil (între evoluţia economiei din ultima perioadă şi cea a BVB). Aş spune că pentru mine o explicaţie este în creşterea semnificativă a apetitutlui pentru investiţiile la Bursă, iar cel mai important indicator este numărul de conturi deschise.”

Legătura cu tehnologia este formulată de aceeași sursă ca o așteptare, nu ca o statistică sectorială. Potrivit ZF, președintele BVB consideră că o parte dintre tinerii care au câștigat bine în tehnologie și-au direcționat o parte din bani spre bursă.

„Pe de altă parte, uitându-ne la specificul economiei româneşti, mult din creşterea ultimilor ani a fost determinată de sectorul de tehnologie, unde şi câştigurile au fost semnificative, iar în zona de tehnologie sunt mulţi tineri. Mă aştept ca o parte dintre tinerii aceştia, care au câştigat bine sau câştigă bine, să-şi fi alocat o parte din investiţii către Bursă, pentru că ei au în acelaşi timp şi accesul la informaţie.”

Această mutare schimbă baza de finanțare pentru emitenți. O piață cu mai mulți investitori individuali poate susține mai ușor listări noi și majorări de capital. Dar pentru investitori, democratizarea nu elimină riscul de selecție. Din cele 47 de companii listate din 2020 încoace, doar 19 au crescut ca valoare de piață, cu randamente între 2% și 397%. Restul tabloului este mai dur: 27 sunt pe minus, iar una a intrat în faliment.

Performanța inegală a companiilor listate după 2020

Cifrele de după 2020 arată unde se mută banul și cine suportă costul unei alegeri greșite. Mai puțin de jumătate dintre companiile listate în acest interval au livrat apreciere de capitalizare. Majoritatea au erodat capitalul investit sau nu l-au protejat. Pentru retailul nou intrat în piață, asta înseamnă că avansul indicelui și rezultatul la nivel de portofoliu nu sunt același lucru.

Post-pandemie, interesul pentru piața de capital a fost alimentat de lichiditatea din piață și de căutarea unor randamente peste cele ale depozitelor bancare. Listări de succes din energie, precum Hidroelectrica, au funcționat ca un accelerator. Au crescut vizibilitatea BVB și au atras noi investitori spre piață.

Radu Hanga descrie acest comportament de investiție ca pe o extindere a orizontului, utilă mai ales într-o piață care poate coborî brusc.

„Ştiind că investeşti în fiecare lună, o scădere nu mai devine o dramă, pentru că înseamnă, având în vedere că tu vei continua să cumperi, înseamnă oportunitatea de a cumpăra mai ieftin anumite active şi te deconectează cumva mărindu-ţi orizontul.”

Același oficial plasează însă o condiție de fond pentru maturizarea pieței: reprezentarea cât mai largă a economiei în structura bursei. Mesajul este relevant tocmai într-un moment în care capitalul nou intră rapid, iar performanța companiilor listate rămâne inegală între sectoare și între valurile de IPO.

„Ce e important pentru orice bursă, inclusiv pentru BVB, este să fim o oglindă cât mai fidelă a ceea ce este economia românească. Adică să avem reprezentate la bursă toate sectoarele importante ale economiei româneşti, acceptând faptul că în diverse perioade anumite sectoare o să performeze mai bine şi altele vor performa mai puţin bine şi asta face parte din viaţă. E o situaţie normală.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum îți poți da seama că depresia îți afectează viața de zi cu zi și când e bine să mergi la medicRevista IoanaCiorbă de șorici după rețeta lui chef Paul Constantin. Cum prepari dresul cremosNews24Vreme caldă în cea mai mare parte a țării pe 18 septembrie. Aversele apar la munte, în nord și în vestDolce SportRâul Fitzroy va găzdui canotajul și kaiac-canoe la JO 2032, deși în zonă trăiesc crocodiliGetPonyMazda CX-6e intră în showroom-urile din România la 45.850 de euroBravonetJ Balvin și Valentina Ferrer s-au despărțit după aproape un deceniu de relație