România ar putea începe discuțiile concrete pentru aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, dar numai dacă reușește să îndeplinească o condiție esențială: reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3%. Anunțul a fost făcut miercuri de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, scrie Digi24.

Prezent la conferința de presă pentru lansarea Raportului asupra inflației, Isărescu a subliniat că stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică depinde direct de acest obiectiv. Potrivit guvernatorului, citat de Digi24, procesul nu este unul simplu și necesită o creștere economică sustenabilă.

„Nu e deficitul lui X sau lui Y, e deficitul țării”

Mugur Isărescu a insistat că deficitul bugetar nu trebuie atribuit unui anumit guvern sau unor persoane anume, ci este o problemă acumulată în timp la nivelul întregii economii naționale.

„Nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse în guvern, dar e deficitul țării”, a afirmat guvernatorul BNR. Acesta a explicat că deficitul trebuie finanțat pentru a asigura funcționarea statului, avertizând că, în caz contrar, plata pensiilor și a salariilor din sectorul public ar fi pusă în pericol.

O parte importantă a datoriei publice, a continuat Isărescu, provine din subfinanțarea cronică a unor sectoare de bază, o problemă care persistă de zeci de ani. „Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a spus el, adăugând că procesul de corecție „va fi dureros”.

Calendarul aderării: ce urmează după atingerea țintei de deficit

Guvernatorul a detaliat și pașii următori. Dacă programul actual de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va avea succes, abia atunci, peste aproximativ cinci ani, România ar putea ajunge la masa discuțiilor concrete privind adoptarea monedei unice.

Totuși, atingerea acestei ținte nu este suficientă. Isărescu a atras atenția că este necesară și scăderea datoriei publice ca pondere în Produsul Intern Brut. Acest lucru presupune ani la rând în care creșterea economică trebuie să fie mai rapidă decât deficitul bugetar.

„După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a explicat guvernatorul BNR.

Comparația cu Bulgaria, respinsă. Polonia și Ungaria, exemple relevante

Mugur Isărescu a criticat comparațiile frecvente cu Bulgaria, care a avansat în procesul de aderare la zona euro, și a subliniat că economii importante din regiune nu au făcut încă acest pas.

„De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat retoric Isărescu, sugerând că situația României este mai apropiată de cea a acestor state.

El a oferit exemplul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, arătând că și România are nevoie de mai mulți ani pentru a-și aduce datoria la un nivel sustenabil.

BNR susține trecerea la euro

În final, guvernatorul a respins ferm ideea că Banca Națională sau sistemul bancar s-ar fi opus vreodată adoptării monedei euro. El a amintit că până în 2018 a funcționat un comitet dedicat pregătirii acestui proces, care avea inclusiv planuri logistice pentru distribuția numerarului. Tema a fost însă abandonată ulterior, pe fondul pandemiei și al războiului din regiune.

„În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
adoptare euro deficit bugetar economie Romania Mugur Isarescu