Interesul pentru eficiența energetică se mută din zona de intenție în zona de alocare de capital la nivel de gospodărie, pe fondul unei ierni cu facturi ridicate la energie și al presiunii tot mai mari asupra bugetelor familiale. Miza financiară este clară: reducerea costurilor recurente și protejarea veniturilor pe termen lung prin investiții în pompe de căldură, etanșare, termoizolații și ferestre cu performanță mai bună.
Dincolo de anunț, dimensiunea cererii potențiale este ridicată: 9 din 10 români își propun să își reducă facturile la energie în următorul an, iar 6 din 10 spun că sunt mult mai atenți la consumul inutil de energie de când facturile au crescut simțitor. Asta înseamnă că presiunea nu mai vine doar din preferința pentru locuințe mai confortabile, ci din nevoia de a controla un cost lunar care a devenit vizibil mai greu de absorbit decât în perioadele anterioare.
Pentru proprietarii de locuințe, prima întrebare este randamentul economic. Datele disponibile arată că o casă pasivă, eficientizată energetic, poate reduce costurile cu până la 90%, iar investițiile în astfel de măsuri se amortizează în aproximativ 15 ani. Față de o intervenție cu rezultat limitat, aici vorbim despre o reducere structurală a cheltuielii lunare, nu despre o economie marginală de sezon.
Un român care a ales acest tip de investiție rezumă exact logica financiară a deciziei:
„Trebuie să ne securizăm bătrânețea! Pentru mine, o casă pasivă este o investiție în viitor. O casă eficientizată energetic, cu o reducere de până la 90%.”
Segmentul cu cea mai puternică valoare de piață pare să fie cel al sistemelor integrate, nu al achizițiilor izolate. O pompă de căldură poate consuma 1 kW de curent și produce 5 kW de căldură, ceea ce schimbă radical ecuația costului energetic într-o locuință bine executată din punct de vedere termic. Eficiența echipamentului, luată separat, nu este suficientă dacă anvelopa clădirii pierde energie.
Victor Zaharia (dezvoltator imobiliar) a explicat că, într-un astfel de sistem, consumul lunar poate coborî la un nivel competitiv chiar și pentru un apartament de familie:
„Practic, noi nu ardem gaz deloc pentru a ne încălzi. Consumă curent și pentru un kW de curent produce 5 kW de căldură. O familie cu un copil, cu un apartament de 3 camere, care locuiesc aici, o medie de 330 de lei pe lună pe curent electric și aici intră tot.”
Pentru piață, asta creează două direcții de business. Prima este creșterea cererii pentru echipamente de încălzire electrificată. A doua, mai importantă pentru marjele companiilor, este vânzarea pachetelor complete de eficiență energetică, unde valoarea adăugată vine din proiectare, materiale și montaj specializat.
Economia reală vine din pachetul complet, iar ferestrele și etanșarea sunt primele filtre de rentabilitate
Înlocuirea geamurilor termopan pentru un apartament de 2 camere costă între 5.000 și 10.000 de lei, în funcție de numărul de foi de sticlă și calitatea profilelor. Ca investiție inițială, suma este mult sub costul unei transformări complete spre standard pasiv, dar suficient de mare încât decizia să fie analizată prin prisma amortizării și a efectului real în factură.
Darius Bogdan (administratorul unei firme de soluții sustenabile) susține că una dintre cele mai rapide surse de economie este controlul infiltrațiilor de aer, potrivit Observatornews.
„Doar din partea de etanșare la aer a unei construcții putem să reducem costul de energie cu 30%. Acum avem tâmplărie foarte importantă din PVC, de la 76 de milimetri în sus, trei rânduri de garnituri. Trebuie să avem neapărat trei foi de sticlă și baghetă caldă.”
Reducerea de 30% doar din etanșare este relevantă tocmai pentru că oferă un benchmark util: față de o simplă schimbare de comportament la consum, intervenția asupra anvelopei produce economie repetabilă, independent de disciplina lunară a utilizatorului. Pentru companiile din profil, asta indică cerere potențială pentru tâmplărie PVC de specificație superioară, geam tripan și servicii de montaj corect, unde diferența de preț față de soluțiile standard poate fi justificată prin cost total de utilizare mai mic.
Dar eficiența reală depinde și de termoizolație. Cetin Asan (director de vânzări, producător de vată bazaltică) a explicat că vata bazaltică are nevoie de o grosime de cel puțin 15 cm sau chiar 20 cm pentru o izolație foarte bună. Practic, o lucrare sub acest prag poate limita beneficiul economic, chiar dacă reduce costul inițial al proiectului.
El a detaliat criteriul tehnic relevant pentru decizia de achiziție: „La ce ajută vata bazaltică? Face o izolație foarte bună, este un material care are rezistență la foc. Avem nevoie de cel puțin 15 cm de vată sau chiar 20 de cm. Cu cât e mai groasă, cu atât confortul este mai bun în interior. Practic, factura dumneavoastră în timp este mult mai mică.”
Pentru investitori și operatori din sector, aici apare un semnal comercial important. Cererea nu se îndreaptă doar spre materiale, ci spre specificații mai ridicate. Cu alte cuvinte, piața poate migra dinspre soluții ieftine, cu impact modest, spre soluții premium, unde valoarea contractului este mai mare și diferențierea se face prin performanță măsurabilă.
Fără locuință bine izolată, costurile pot urca de 3-4 ori chiar și cu tehnologie mai bună
Numai că electrificarea încălzirii nu rezolvă singură problema costului. Corina Murafa (specialist în energie) avertizează că lipsa unei locuințe bine izolate poate anula mare parte din beneficiul tehnologiilor noi. Asta schimbă și lectura pentru autorități: stimularea punctuală a echipamentelor, fără susținerea eficientizării clădirii, riscă să producă randamente slabe la nivel de politică publică.
Murafa a formulat și o critică directă la adresa lipsei de sprijin pentru această piață: „Regret faptul că autoritățile din România nu înțeleg necesitatea stimulării pompelor de căldură ca soluție pentru termoficare. Și în cazul unei pompe de căldură și în cazul unei centrale termice, dacă nu avem o locuință bine izolată, costurile pot crește și de 3-4 ori.”
Și pentru evaluarea investiției la nivel de gospodărie, reperul util rămâne amortizarea. Marius Șoflete (specialist în case pasive) spune că aceste măsuri se amortizează în 15 ani, ceea ce le plasează mai aproape de o investiție patrimonială decât de o simplă cheltuială de renovare. Când costurile cu energia sunt adăugate în calculul pe durata de viață, diferența dintre o soluție ieftină la achiziție și una performantă se reduce semnificativ.
Șoflete a rezumat mecanismul financiar astfel: „Par mai costisitoare la început, dar dacă am face un calcul pe mai mulți ani de viață ca la mașini și am calcula și costul facturilor pe care le plătim an de an la energie, o să ne dăm seama că aceste măsuri se amortizează în 15 ani.”
Datele publicate până acum nu precizează programe guvernamentale, subvenții, stimulente fiscale, costul mediu al unei case pasive sau comparații cu alte piețe europene. Ce rezultă limpede este altceva: într-o piață în care 9 din 10 români caută să își reducă factura în următorul an, furnizorii care vând economie energetică măsurabilă, nu doar materiale sau echipamente separate, au cea mai clară oportunitate de creștere pe termen mediu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24UE pune biometanul în strategia energetică. Cum pot fi transformate deșeurile agricole în gaz
Dolce SportA lucrat ca paznic în metroul din Stockholm, acum vine cu Suedia contra României
GetPonyCadillac Eldorado din 1973, verificat la RAR Iași. Are 5,66 metri și aproape doi metri lățime
BravonetFilmul lui Cristian Mungiu Fjord are premiera în România pe 15 ianuarie 2027 la Sala Palatului
LylaFDA a aprobat BEMT, primul filtru nou pentru protecție solară acceptat în SUA după 1999
Revista IoanaVărsăturile la copii. Ce semne îți arată că e nevoie de un consult medical rapid
