Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Concediul medical nu mai înseamnă automat indemnizație din prima zi pentru afecțiunile obișnuite, iar venitul net scade chiar din debutul absenței. Între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical nu este plătită pentru bolile obișnuite, iar indemnizația pentru restul perioadei se calculează în trepte, în funcție de numărul de zile.

55% din baza de calcul se aplică pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile și 75% pentru peste 15 zile în cazul bolilor obișnuite, încadrate la Cod 01. Această schimbare vine prin OUG nr. 91/2025 și Legea nr. 141/2025, care a modificat OUG nr. 158/2005, baza legală principală pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Cum relatează digi24.ro, regula privind plata din prima zi pentru concediile medicale uzuale a fost eliminată. Din 1 iunie 2026, Legea nr. 64/2026 a adus și o corecție importantă: a introdus excepții de la neplata primei zile, astfel încât diminuarea de venit nu se aplică uniform tuturor tipurilor de concediu medical.

Cum se calculează venitul în funcție de cod și durată

Pentru companii și salariați, contează tipul concediului medical și lungimea perioadei de incapacitate temporară de muncă. Procentele din 2026 sunt următoarele:

  • 55% din baza de calcul pentru bolile obișnuite, dacă durata concediului este de până la 7 zile.
  • 65% din baza de calcul pentru bolile obișnuite, dacă durata este între 8 și 14 zile.
  • 75% din baza de calcul pentru bolile obișnuite, dacă durata depășește 15 zile.
  • 100% din baza de calcul pentru urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, neoplazii, SIDA și boli infecțioase contagioase din grupa A.
  • 80-100% din venitul brut pentru accidente și boli profesionale, încadrate la Cod 02, conform Legii nr. 346/2002.
  • 85% din venitul brut pentru sarcină și lăuzie, la Cod 08, și pentru îngrijirea copilului bolnav, la Cod 09.

Aceeași perioadă de absență poate genera efecte financiare foarte diferite în funcție de încadrarea medicală. Pentru bolile obișnuite, pierderea începe cu o zi complet neplătită și continuă cu o indemnizație sub nivelul integral al venitului brut.

Baza de calcul și plafonul influențează sumele

Indemnizația se calculează din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni care formează stagiul de cotizare, conform art. 10 alin. (1) din OUG nr. 158/2005. Asta înseamnă că impactul financiar nu se raportează la salariul din luna în care apare boala, ci la media brută relevantă din perioada anterioară.

Suma lunară folosită la calcul nu poate depăși echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară. Pentru veniturile ridicate, plafonul influențează direct bugetarea costului unei absențe medicale, deoarece limitează baza asupra căreia se aplică procentele de 55%, 65%, 75%, 85% sau 100%.

Subiectul a fost relatat și de sdworx.ro, care a sintetizat aceeași arhitectură de calcul: baza medie pe 6 luni, plafonarea la 12 salarii minime brute și diferențierea indemnizației după codul de concediu.

Excepțiile de la prima zi neplătită din iunie 2026

De la 1 iunie 2026, Legea nr. 64/2026 a exceptat mai multe categorii de concedii medicale de la regula primei zile neplătite. Pentru acestea, prima zi nu mai reduce indemnizația la fel ca la bolile obișnuite:

  • Concediile pentru maternitate.
  • Concediile pentru risc maternal.
  • Concediile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.
  • Concediile acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate.
  • Certificatele medicale pentru bolnavii care primesc servicii medicale în regim de spitalizare de zi.
  • Urgențele medico-chirurgicale.
  • Bolile infectocontagioase din grupa A.
  • Concediile de izolare.

Mai există o limitare importantă în practica de HR și payroll: diminuarea cu prima zi se aplică o singură dată pentru același episod de boală, indiferent de numărul de certificate medicale, cu aplicare de la 18 mai 2026. Pentru un episod prelungit și fragmentat în mai multe certificate, tăierea nu se repetă la fiecare document.

Plata între angajator și FNUASS, plus taxarea netă

Fluxul de numerar se împarte între angajator și sistemul public de sănătate. Angajatorul plătește indemnizația pentru zilele 2-6 de incapacitate temporară de muncă, iar FNUASS suportă plata începând cu ziua a 7-a de concediu medical.

Pentru managementul costurilor salariale, această împărțire înseamnă că absențele scurte rămân în sarcina angajatorului pentru aproape întreaga perioadă indemnizată, în timp ce episoadele mai lungi transferă o parte a costului către FNUASS după ziua a 6-a.

Din indemnizația brută de concediu medical se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate de 10% pentru anumite coduri (01, 07 și 10), precum și impozitul pe venit. Pentru salariați, diferența dintre procentul brut afișat de lege și suma încasată se adâncește astfel prin taxare, mai ales în concediile scurte pentru boli obișnuite, unde prima zi rămâne complet neplătită.

Stagiul minim de cotizare și calitatea de asigurat

Condiția de acces la indemnizație rămâne un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Pentru angajatori, verificarea acestei condiții rămâne esențială înainte de procesarea sumelor.

Chiar și atunci când prima zi nu este plătită, acea zi constituie stagiu de cotizare și zi de concediu medical, cu menținerea calității de asigurat. Efectul imediat este că pierderea este de venit, nu de vechime în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Concediile medicale pentru boli obișnuite devin mai costisitoare pentru salariat din prima zi, iar pentru companii calculul de payroll trebuie ajustat după trei repere clare: codul concediului, durata episodului și data de la care se aplică excepțiile introduse prin Legea nr. 64/2026.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
concediu medical FNUASS Legea nr. 141/2025 Legea nr. 64/2026 OUG nr. 91/2025