Consiliul Concurenței propune o amendă de 800 de milioane de euro pentru bănci. Decizia afectează ROBOR.

Nota de plată estimată pentru presupusa manipulare a indicelui ROBOR se ridică la 800 de milioane de euro, sumă propusă deja de specialiștii Consiliului Concurenței în urma investigației derulate pe piața bancară. Plenul instituției urmează să aprobe această decizie până la sfârșitul lunii iunie, marcând una dintre cele mai dure intervenții de reglementare din istoria sistemului financiar românesc.

Dincolo de cifre, o penalizare de o asemenea magnitudine va pune presiune directă pe marjele de profitabilitate ale instituțiilor de credit (afectând proporțional capacitatea de creditare a economiei reale). Pentru mediul de afaceri, costul de finanțare rămâne principala vulnerabilitate. O amendă aplicată jucătorilor majori se traduce, inevitabil, printr-o ajustare a politicilor de risc și, potențial, prin costuri mai rigide pentru creditele corporate și de retail.

Cifrele dictează direcția.

Acuzațiile de cartel și reacția pieței

Cum funcționează de fapt mecanismul contestat? ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în moneda națională (RON). Indicele influențează direct valoarea ratelor pentru persoanele care au credite în lei cu dobândă variabilă, fiind un barometru sensibil al lichidității din piață.

Așa cum a relatat Economica recent, investigația vizează un schimb de informații considerat neconcurențial, care ar fi viciat modul de formare a dobânzilor zilnice.

„Raportul susţine că există un schimb de informaţii care distorsionează concurenţa. Deci, faptul că în momentul când cotează, o bancă, când spune care e cotaţia ei pentru ROBOR, ştie care-s cotaţiile altor bănci, influenţează decizia băncii şi distorsionează mesajul sau corectitudinea indicelui, să spunem, aşa. Deci, cotaţiile nu sunt independente, asta susţine raportul” – Bogdan Chirițoiu, Președinte Consiliul Concurenței

Dar piața bancară respinge categoric aceste interpretări. Și până la urmă, o analiză tehnică a cotațiilor interbancare arată că transparența este inerentă mecanismului de fixing, unde participanții trebuie să cunoască reperele pentru a calibra cererea și oferta de lichiditate.

„Sunt chestiuni luate din context şi puse în acest raport de investigaţie, fără să fie o chestie foarte serioasă şi care a condus la multă neclaritate şi, aş spune, chiar dezinformare în spaţiul public” – Bogdan Neacșu, Președinte Asociația Română a Băncilor

Intervenția BNR și ecourile din trecut

Această dezbatere aprinsă amintește de situația din 2019, din timpul guvernării PSD (perioada Liviu Dragnea), când presiunile politice asupra costurilor de împrumut au dus la introducerea indicelui IRCC, considerat teoretic mai relevant pentru debitori. Numai că acum există discuții și în ceea ce privește IRCC, care este calculat tot ca o medie ponderată a dobânzilor ROBOR zilnice.

Spre deosebire de Polonia sau Ungaria, unde intervențiile guvernamentale în mecanismele de formare a dobânzilor au generat distorsiuni masive de lichiditate în ultimii trei ani, Banca Națională a României încearcă să mențină o linie defensivă clară. Guvernatorul BNR a criticat concluziile raportului, subliniind că politică monetară nu se poate transmite în economie decât într-o piață care funcționează după reguli clare și predictibile.

„După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare (…) ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale… Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României” – Mugur Isărescu, Guvernator BNR

Decizia finală se mută acum pe masa plenului Consiliului Concurenței, care validează sau respinge propunerea de sancționare până la finalul lunii curente. În scenariul aplicării amenzii maxime, litigiile din instanță blochează executarea imediată a sumelor, însă riscul reputațional și costurile de provizionare alterează strategiile de bilanț ale băncilor pentru întreg anul fiscal.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24De ce au avut elevii români rezultate slabe la PISA 2025. Mihaela Popa indică memorarea și inechitățileDolce SportDică despre Ofri Arad după FCSB-Petrolul 2-2. Este un lider, trebuie lăsat în terenGetPonyMazda CX-6e intră în showroom-urile din România la 45.850 de euroBravonetBen Affleck a vrut-o pe Jennifer Garner în „Animals”, dar trecutul lor a schimbat planul de castingLylaUitarea din sarcină poate avea legătură cu estrogenul. Ce au observat cercetătoriiRevista IoanaFlacăra aragazului se face portocalie? Ce trebuie să verifici și când chemi un specialist