180 de milioane de litri de lapte procesați anual reprezintă centrul de greutate al modelului din insulele Azore, Portugalia, unde 900 de fermieri controlează majoritar o fabrică de procesare și împing produsele finite până în Germania, Statele Unite și Canada, într-un moment în care sectorul lactatelor din Uniunea Europeană caută ieșiri din presiunea pe marje.

Fermierului i se schimbă locul în lanțul valoric: nu mai livrează doar materie primă, ci participă la o structură care procesează, angajează peste 600 de oameni pe cele nouă insule ale arhipelagului și captează o parte mai mare din valoarea adăugată creată după poarta fermei.

Miza economică a acestui studiu de caz este simplă. Într-un sector în care fragmentarea taie puterea de negociere și limitează investiția în procesare, asocierea mută discuția de la prețul obținut pe litrul de lapte la controlul asupra marjei industriale, asupra accesului la piețe externe și asupra rezilienței comerciale atunci când piața locală se deteriorează.

Modelul capătă relevanță directă pentru România, unde sectorul agricol rămâne marcat de o fragmentare ridicată și de o reticență istorică față de asociere. Efectul acestei structuri este financiar: fermierii negociază mai slab, investesc mai greu în procesare și rămân ancorați în vânzarea producției primare, unde valoarea adăugată este mai redusă.

Daniel Buda, europarlamentar, a rezumat dimensiunea economică a proiectului, cum relatează Agro-tv, printr-o combinație de volum, piață și structură de proprietate.

„900 de fermieri, 180 de milioane de litri de lapte pe an și o piață care se întinde până în Germania, Statele Unite și Canada. Aceste cifre definesc unul dintre cele mai importante modele cooperative din agricultura insulelor Azore.”

Datele arată că dezvoltarea capacităților de procesare a fost finanțată atât din resursele proprii ale fermierilor, cât și prin accesarea de fonduri europene. Aceasta este una dintre lecțiile cu aplicabilitate imediată pentru antreprenorii agricoli: investiția în procesare a fost susținută prin capital privat agregat în cooperativă și prin bani nerambursabili, o combinație care poate reduce presiunea pe bilanț într-un sector cu cicluri lungi de recuperare.

Lecțiile modelului Azore: Ce arată și ce nu arată exemplul

Exemplul nu precizează structura exactă a acționariatului între cei 900 de fermieri, dacă deținerile sunt egale, valoarea totală a investiției sau ponderea exactă a fondurilor europene în finanțare. Din acest motiv, modelul oferă o direcție economică, dar nu și un plan financiar complet care să poată fi replicat mecanic.

Punctul de pornire pentru fermele care caută o marjă mai bună

Prima lecție nu ține de dimensiunea inițială a fermei, ci de controlul asupra procesării. Cazul din Azore arată că masa critică s-a construit în jurul unei fabrici deținute majoritar de fermieri, nu în jurul unei simple asocieri comerciale fără active productive.

A doua ține de piață. Produsele finite ajung în Germania, Statele Unite și Canada, ceea ce mută centrul de decizie de la vânzarea locală a laptelui la capacitatea de a plasa marfă pe piețe mai largi, unde volatilitatea unei singure regiuni cântărește mai puțin în venituri.

A treia privește finanțarea. Dezvoltarea a combinat resurse proprii cu fonduri europene, deci extinderea capacității nu a fost construită exclusiv pe capital individual dispersat. Pentru fermele care caută o profitabilitate mai bună, ordinea logică sugerată de acest caz este asociere, activ de procesare, apoi extindere comercială, nu invers.

Modelul din Azore este prezentat ca o soluție pentru dificultățile întâmpinate de fermierii din sectorul laptelui în Uniunea Europeană, inclusiv în România, tocmai pentru că răspunde simultan la trei vulnerabilități ale fermelor fragmentate: putere redusă de negociere, investiție insuficientă în procesare și acces limitat la piețe externe profitabile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Azore Cooperativă Daniel Buda lapte Uniunea Europeană