Dăianu: Reducerea de taxe din 2027 ar trimite România în junk

Companiile, băncile și statul care se refinanțează din piețe ar intra într-un regim de risc semnificativ mai ridicat dacă România ar reduce taxele în 2027. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că o astfel de decizie „ar trimite automat România în «junk»”, ceea ce ar lovi direct costul finanțării și capacitatea statului de a-și rostogoli datoria.

Urmărește Financiarul pe Google News Adaugă Financiarul ca sursă preferată

În introducerea Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor”, Daniel Dăianu a formulat explicit avertismentul.

„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în «junk». Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare.”

Avertismentul vine în plină corecție fiscal-bugetară derulată în 2025-2026, după ce deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024. Pentru 2026, deficitul este estimat la circa 6% din PIB, iar deficitul de cont curent la aproximativ 7% din PIB, un tablou care păstrează presiunea pe finanțarea externă și pe randamentele cerute de investitori pentru datoria suverană.

În acest cadru, baza de venituri a statului rămâne îngustă. Veniturile fiscale ale României, inclusiv contribuțiile, reprezintă 27-28% din PIB, mult sub media UE de 40%, ceea ce explică de ce o relaxare fiscală prematură ar tăia venituri într-o economie care colectează deja sensibil mai puțin decât media europeană.

Datoria poate trece de 80% din PIB dacă ajustarea se oprește după 2026

Semnalul relevant pentru mediul de afaceri nu este doar ratingul în sine, ci traiectoria datoriei și volumul de refinanțare pe care statul ar trebui să îl acopere anual. Fără continuarea ajustării fiscal-bugetare după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034.

Această combinație înseamnă mai multă competiție a statului pentru bani în piață și un risc mai mare ca finanțarea economiei private să se scumpească. Iar dacă ratingul suveran ar coborî în categoria „junk”, costul suplimentar nu s-ar opri la Trezorerie; s-ar transmite în lanț către emitenții locali și către creditele evaluate în funcție de riscul de țară.

Potrivit Economica.net, Fitch, la 31 iulie, și Moody’s, la 7 august, au menținut ratingul suveran al României tocmai pentru că iau în calcul reducerea deficitului bugetar. Ambele agenții au transmis însă mesaje severe privind criza politică, ceea ce arată cât de dependentă rămâne percepția investitorilor de continuitatea consolidării fiscale.

Presiunea pe buget nu vine doar din deficitul curent. Aplicarea legii salarizării unitare ar implica un cost de aproximativ 12 miliarde de lei, conform declarațiilor oficiale menționate în raport, într-un moment în care spațiul fiscal este deja limitat și orice cheltuială permanentă suplimentară trebuie acoperită din venituri recurente.

Veniturile europene și energia devin variabile-cheie pentru corecția fiscală

România intră în această etapă cu un paradox macroeconomic: a recuperat puternic față de Uniunea Europeană în ultimele două decenii, dar a rămas cu dezechilibre mari în finanțele publice și în contul curent. Venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut de peste trei ori față de media UE, însă această convergență nu a eliminat vulnerabilitățile fiscale.

Pentru a susține corecția bugetară fără a tăia din investiții, raportul indică drept esențiale absorbția fondurilor europene, inclusiv PNRR, fondurile structurale și de coeziune, precum și programul SAFE. Aceste surse atenuează presiunea asupra bugetului și reduc nevoia de finanțare din datorie, exact într-o perioadă în care costul capitalului rămâne sensibil la disciplina fiscală.

În paralel, Daniel Dăianu leagă riscul bugetar și de vulnerabilitățile energetice, care pot alimenta din nou inflația și cheltuielile.

„În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara. (…) nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România.”

Acest pasaj contează financiar deoarece producătorii de stat semnalează deja prețuri foarte mari la energie pentru 2027, ceea ce poate adăuga costuri operaționale pentru companii și presiune inflaționistă pentru populație exact în anul în care o eventuală relaxare fiscală ar slăbi mesajul de disciplină bugetară.

Tot Daniel Dăianu descrie costul de fond al ajustării.

„La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat.”

Absorbția fondurilor europene, inclusiv PNRR, fondurile structurale și de coeziune, și programul SAFE este considerată esențială pentru sprijinirea corecției bugetare.

Citește și:

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News