Viceguvernatorul BNR avertizează asupra riscului de stagflație în acest an și cere schimbarea modelului economic

Economia României ar putea stagna sau chiar scădea în acest an, în timp ce inflația poate rămâne peste 6% la sfârșitul anului, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. Evaluarea transmisă pe 22 septembrie, în deschiderea Forbes CEE Forum, leagă riscul de stagflație de reducerea consumului și de epuizarea modelului economic bazat pe deficite și costuri reduse, potrivit Agerpres.

Stagflația descrie combinația dintre o economie care nu mai crește și o inflație care rămâne ridicată. Riscul apare după doi ani în care avansul economic a fost deja modest: 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, conform cifrelor prezentate de Cosmin Marinescu într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR.

Consumul slab și incertitudinile cresc riscul de stagflație

Viceguvernatorul BNR consideră că perspectivele pentru anul în curs se mențin rezervate sau pot ajunge în teritoriu negativ. Incertitudinile internaționale s-au suprapus peste cele generate de situația politică și guvernamentală internă, iar această combinație majorează costul deciziilor economice și impune mai multă prudență în politicile publice.

Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ pe parcursul anului susțin această evaluare. Output-gap-ul reprezintă diferența dintre producția efectivă a economiei și nivelul pe care aceasta l-ar putea susține. O valoare negativă arată că activitatea se află sub potențial, în condițiile unei cereri interne mai slabe.

Marinescu vede în această evoluție începutul unei tranziții către un model în care investițiile să preia un rol mai important și mai durabil. Consumul și deficitele nu mai pot rămâne principalele surse ale creșterii, iar economia are nevoie de productivitate mai mare, tehnologii noi, capital uman și lanțuri locale de producție mai extinse.

Pentru companii, schimbarea descrisă de viceguvernator înseamnă că avantajul oferit de costurile reduse și de forța de muncă ieftină se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Modelul care a susținut exporturile cu valoare adăugată mică și stimularea consumului nu mai poate acoperi nevoile de dezvoltare ale economiei.

Inflația poate depăși 6% la sfârșitul anului

Inflația a coborât în lunile de vară cu circa 4 puncte procentuale, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Marinescu atribuie această reducere unui efect de bază, adică raportării prețurilor curente la nivelurile ridicate din perioada comparabilă anterioară, nu unei dispariții a presiunilor inflaționiste.

Prognozele invocate de viceguvernator indică o rată a inflației care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului. Revenirea în intervalul țintei este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027, ceea ce menține presiunea prețurilor pe parcursul perioadei în care economia riscă să înregistreze o creștere foarte slabă sau negativă.

Deficitul și datoria pun presiune pe finanțele publice

Finanțele publice reprezintă primul pilon al schimbării propuse. Deficitul bugetar s-a redus consistent, însă Cosmin Marinescu susține că procesul de consolidare trebuie continuat în mod susținut și credibil și în 2027. Consolidarea bugetară înseamnă reducerea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului, astfel încât necesarul de finanțare să devină mai ușor de gestionat.

Datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din produsul intern brut (PIB). În același timp, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent, ceea ce arată presiunea exercitată de finanțarea datoriei asupra resurselor publice.

Gestionarea responsabilă a bugetului trebuie să includă, în evaluarea viceguvernatorului, și fondurile europene. Prioritate ar urma să aibă proiectele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea și permit companiilor să se extindă prin atragerea capitalului privat.

Legătura cu deciziile de business este predictibilitatea. Finanțele publice sustenabile oferă companiilor un cadru în care investițiile și finanțarea pot fi planificate pe perioade mai lungi.

Deficitul comercial scade prin reducerea consumului

Deficitul balanței comerciale, adică diferența dintre importurile și exporturile de bunuri, s-a redus, dar într-un ritm mai lent decât era anticipat. Corecția a venit în principal din scăderea consumului și, implicit, a cererii interne, nu dintr-o creștere notabilă a exporturilor.

Această distincție este importantă pentru evaluarea competitivității. Reducerea deficitului comercial printr-o cerere internă mai slabă nu indică automat o capacitate mai mare a firmelor românești de a vinde pe piețele externe. Marinescu descrie evoluția drept o corecție a consumului, nu drept un câștig de competitivitate.

Firmele au nevoie de capitalizare și finanțare solidă

A doua condiție a noului model economic privește infrastructura financiară a companiilor. Viceguvernatorul include aici capitalizarea firmelor, structura finanțării și disciplina la plată, trei elemente care determină capacitatea sectorului corporativ de a absorbi riscurile de lichiditate și de neplată.

Capitalizarea arată cât de solidă este baza financiară proprie a unei companii, în timp ce structura finanțării indică ponderea resurselor proprii și a banilor atrași din exterior. Disciplina la plată privește respectarea obligațiilor către parteneri și creditori. Împreună, aceste componente stabilesc rezistența unei firme atunci când încasările încetinesc sau accesul la finanțare devine mai dificil.

România are cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, potrivit lui Cosmin Marinescu. Intermedierea financiară măsoară rolul creditării și al altor forme de finanțare în economie. Nivelul scăzut arată că firmele folosesc într-o măsură limitată finanțarea acordată prin sistemul financiar.

În paralel, România are cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial din Uniunea Europeană. Acest tip de credit apare atunci când furnizorul acceptă plata ulterioară a bunurilor sau serviciilor livrate. Dependența ridicată de aceste termene de plată leagă sănătatea financiară a companiilor de încasările de la parteneri și de disciplina existentă în relațiile comerciale.

Marinescu asociază aceste două caracteristici cu problema subcapitalizării companiilor. Un sector corporativ rezilient trebuie să poată suporta atât riscul de lichiditate, adică lipsa banilor disponibili la scadență, cât și riscul de neplată. Finanțarea solidă a firmelor devine astfel o condiție a creșterii economice, nu doar o problemă internă a fiecărei companii.

Competitivitatea trebuie mutată spre calitate și tehnologie

A treia condiție privește modul în care România concurează pe piețele internaționale. Avantajul oferit de prețurile și salariile reduse trebuie înlocuit cu o competitivitate bazată pe calitatea produselor exportate, inovare și tehnologie.

Această schimbare ar permite companiilor românești să urmărească poziții superioare în lanțurile valorice internaționale, adică în etapele de producție în care se creează mai multă valoare. În articolul de pe Opinii BNR, Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, formulează condiția direct: „Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești”.

Extinderea lanțurilor de producție locale face parte din același model. O pondere mai mare a etapelor de producție realizate în țară trebuie însoțită, în viziunea prezentată, de creșterea productivității muncii și de investiții în tehnologii și capital uman.

Productivitatea devine criteriul central deoarece stabilește câtă valoare poate produce economia cu resursele disponibile. Marinescu invocă formularea economistului Paul Krugman potrivit căreia productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul, pentru a delimita alegerea dintre menținerea unor ritmuri modeste de creștere și realizarea reformelor.

Această alegere presupune o evaluare mai atentă a politicilor economice. În perspectiva viceguvernatorului, întrebarea relevantă nu mai privește numai viteza imediată a creșterii, ci capacitatea economiei de a construi o bază sustenabilă pentru anii următori.

Ajustarea economică se extinde până în 2027

Revenirea la predictibilitate guvernamentală este legată de continuarea consolidării bugetare și de refacerea unui cadru stabil pentru investiții. Eforturile realizate până acum ar trebui, potrivit lui Marinescu, să susțină în perioada următoare sustenabilitatea financiară și creșterea economică.

Calendarul indicat pentru ajustare se extinde dincolo de 2026: consolidarea bugetară trebuie continuată în 2027, iar inflația este estimată să revină în intervalul țintei în ultimul trimestru al aceluiași an.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyXPENG L03 poate fi precomandat în România. SUV-ul electric pornește de la 36.990 de euroBravonetViorel Lis a căzut lângă pat după o lună de dureri. Oana Lis vrea să îl internezeLylaMirabela Grădinaru susține la ONU reguli globale pentru siguranța copiilor online și responsabilitate comunăRevista IoanaFibrele au fost asociate cu mai mult somn profund și REM. Ce poți include în meniuNews24Gheorghe Pecingină preia administrarea specială a STB și va pregăti reorganizarea companieiDolce SportIrlanda menține meciurile cu Israel după un vot de 75-32 și apeluri la boicot