Datoria externă totală a României a crescut în prima lună din 2026 cu aproape 2 miliarde de euro. A ajuns astfel la un total de 229,33 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), indicator ce arată câți bani are de returnat țara către creditorii din străinătate.
Structura datoriei pe termen lung
Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung (adică împrumuturi cu scadență mai mare de un an). La 31 ianuarie 2026, aceasta a însumat 181,7 miliarde de euro, reprezentând 79,2% din total. Este o creștere de 1,3% față de finalul anului trecut.
În schimb, datoria pe termen scurt, care trebuie plătită în mai puțin de un an, a fost de 47,6 miliarde de euro. Aici vedem o ușoară scădere, de 0,6%, aceasta reprezentând 20,8% din totalul datoriei externe.
Capacitatea de plată, pe un trend pozitiv
Și totuși, dincolo de cifra absolută a datoriei, lucrurile stau puțin diferit. V-ați întrebat cum e posibil ca datoria să crească, dar capacitatea de plată să se îmbunătățească? Ei bine, hai să vedem cifrele.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 11,8% în ianuarie 2026. Asta înseamnă, pe românește, că o felie mai mică din banii produși de economie se duc pe plata ratelor și dobânzilor, o scădere considerabilă de la 17,2% în 2025.
Un tampon mult mai solid.
Iar rezervele valutare ale BNR acoperă acum importurile pentru 7,2 luni, față de doar 6 luni la finalul anului trecut. Mai mult, rezervele acoperă 109,6% din datoria externă pe termen scurt, în creștere de la 104,8% la finalul lui 2025. am putea plăti toate datoriile scadente într-un an doar din rezervele existente.
Deficitul extern se mai temperează
Dezechilibrul extern s-a mai redus. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 977 milioane de euro în ianuarie 2026, o îmbunătățire față de cele 1,03 miliarde de euro din aceeași lună a lui 2025.
Scăderea a venit în principal din diminuarea deficitului comercial cu 414 milioane de euro, adică diferența dintre ce importăm și ce exportăm. Balanța serviciilor a avut un excedent puțin mai mic, cu 12 milioane de euro, în timp ce balanța veniturilor primare (profituri și dobânzi plătite afară) a rămas pe minus cu 530 milioane de euro. În același timp, veniturile secundare, precum transferurile din străinătate, au adus un excedent mai mare, cu 183 milioane de euro.
Investițiile străine cresc timid
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 429 milioane de euro în ianuarie 2026. Suma este doar puțin peste nivelul de 417 milioane de euro din aceeași perioadă a anului trecut, arătând un interes constant, dar nu exploziv, al investitorilor.
Din acest total, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 488 milioane de euro. Numai că, în paralel, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 59 de milioane de euro, semn că unele companii și-au returnat finanțări către firmele-mamă din străinătate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe față
Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente grave
News24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 lei
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027




