Ecoductul Călinești pune în joc randamentul unui tronson de 5,323 miliarde lei și coridorul ecologic regional

Lucrările la ecoductul Călinești, de pe Secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, au intrat într-o fază vizibilă de execuție, cu armare și betonare a elevațiilor, excavarea fundațiilor și lucrări la pile, în timp ce antreprenorul asocierea Astaldi/WeBuild – Tancrad continuă mobilizarea pe unul dintre cele mai costisitoare tronsoane de autostradă din România.

În cifre, secțiunea are 37,4 kilometri și un contract de 5,323 miliarde de lei fără TVA, finanțat prin Programul Transport, ceea ce înseamnă un cost mediu de aproape 142,3 milioane de lei pe kilometru. La nivel operațional, în aprilie se lucra pe aproximativ 25% din traseu, cu peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje. Costul distinct al ecoductului Călinești din acest total nu a fost anunțat până acum, iar termenele pentru finalizarea ecoductului și a întregii secțiuni 3 nu sunt precizate în datele publicate.

Pentru investitorii care urmăresc execuția infrastructurii mari și pentru companiile din transport și logistică, miza nu este doar ritmul unui obiectiv tehnic izolat. Secțiunea 3 este una dintre cele două porțiuni care traversează Carpații și asigură continuitatea pe Coridorul Pan-European 4, între Constanța și Nădlac. Asta mută analiza din zona de șantier în zona de eficiență economică: blocajele administrative sau de mediu pe acest tronson întârzie valoarea de rețea a întregii A1, nu doar livrarea a 37,4 kilometri.

Ecoductul are, la rândul său, o funcție economică indirectă, dar relevantă. Structura este gândită pentru menținerea coridorului ecologic regional dintre Munții Căpățânii, Munții Cozia și Munții Făgăraș și pentru reducerea impactului nodului rutier Cornetu și al traficului intens pe DN7, între Cornetu și Brezoi, județul Vâlcea. Cu alte cuvinte, proiectul încearcă să reducă un cost care nu apare imediat în deviz: fragmentarea habitatelor și riscul de conflict între trafic și fauna sălbatică, costuri care ulterior se mută în restricții, măsuri suplimentare și presiune publică asupra exploatării infrastructurii.

Imaginile publicate recent de WeBuild pe Valea Oltului arată exact această etapă de execuție, într-un punct unde proiectul trebuie să împace cerințe de infrastructură rutieră, feroviară și de mediu pe același amplasament.

Ecoductul traversează drum, cale ferată și râu, iar complexitatea lui explică de ce progresul fizic trebuie citit separat de procentul total al șantierului

Structura Călinești-Cornetu va traversa DN7, linia de cale ferată și râul Olt. Proiectul include patru deschideri, una centrală și trei marginale, fiecare dintre cele marginale având aproximativ o treime din deschiderea centrală. Prima deschidere trebuie să asigure un gabarit de minimum 5,00 metri pentru drumul național și 7,80 metri pentru calea ferată, iar a treia deschidere traversează râul Olt.

Acest profil tehnic contează financiar fiindcă explică intensitatea de capital și riscul de execuție. Nu este un pasaj standard, ci o structură cu lățime minimă de 100 de metri și lungime de circa 250 de metri, la care se adaugă amenajarea prin împădurire a unei zone de acces de circa 1,2 hectare pe malul stâng al Oltului, între limita estică a ecoductului și limita SCI Cozia. Numai că proiectul presupune și tăierea unor arbori pe o suprafață maximă de circa 1 hectar, vegetația urmând să fie parțial refăcută pentru funcționalitate.

Datele disponibile indică astfel două niveluri de consum de resurse: cheltuiala de construcție propriu-zisă și costul de conformare de mediu. Pentru finanțarea prin Programul Transport, acest al doilea nivel nu este decorativ, ci parte din logica de eligibilitate și de reziliență a investiției. O autostradă care traversează Carpații fără soluții de continuitate ecologică riscă să transfere costuri în faza de operare și întreținere.

Potrivit Economica, avansul de acum trebuie citit împreună cu stadiul administrativ al întregului tronson. În aprilie, asocierea de constructori lucra pe aproximativ 25% din cei 37,4 kilometri ai secțiunii 3, cu peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje, ceea ce arată o mobilizare mare în termeni absoluți, dar încă dependentă de deblocarea întregului front de lucru.

Cristian Pistol (directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a legat explicit ritmul de execuție de calendarul avizelor de mediu și al autorizațiilor de construire pentru restul sectoarelor.

„Pe măsură ce vor fi emise Acordurile de Mediu Revizuite și ulterior Autorizațiile de Construire inclusiv pe celelalte sectoare ale șantierului, constructorii vor putea crește mobilizarea și ritmul de lucru în șantier.”

Declarația are o consecință directă pentru evaluarea progresului investiției. Procentul de 25% lucrat în aprilie nu reflectă doar capacitatea constructorului, ci și limita administrativă a proiectului. Iar asta contează pentru orice analiză de cash flow public: dacă avizele și autorizațiile vin etapizat, și absorbția efectivă a finanțării din Programul Transport va depinde de aceeași secvențiere.

Ce lipsește încă din tabloul investiției și unde se mută riscul de execuție

Mai multe date-cheie nu au fost anunțate până acum. Nu este precizat costul specific al ecoductului Călinești din contractul total de 5,323 miliarde de lei fără TVA. Nu este comunicat nici calendarul estimat pentru emiterea Acordurilor de Mediu Revizuite și a Autorizațiilor de Construire pe celelalte sectoare ale șantierului. La fel, penalitățile contractuale în caz de întârziere și mecanismul de monitorizare a progresului de către finanțator nu apar în informațiile publicate.

Dar lipsa acestor repere nu este un detaliu secundar. Pentru piața construcțiilor și pentru furnizorii implicați, diferența dintre un șantier cu front complet deschis și unul care avansează pe bucăți se vede în productivitatea utilajelor, în rotația subcontractanților și în viteza de decontare. Și, pentru o secțiune strategică a Coridorului Pan-European 4, orice întârziere pe segmentul care traversează Carpații afectează mai mult decât tronsonul în sine: amână conectivitatea continuă dintre portul Constanța și frontiera de vest.

Secțiunea 3 Cornetu-Tigveni rămâne astfel un test de eficiență pentru modul în care România cheltuiește fonduri de transport pe proiecte cu inginerie grea și cerințe de mediu ridicate. Faptul verificabil, la acest moment, este că antreprenorul lucrează cu peste 1000 de muncitori și mai mult de 200 de utilaje pe aproximativ un sfert din traseu, iar creșterea ritmului depinde de emiterea Acordurilor de Mediu Revizuite și a Autorizațiilor de Construire pentru restul sectoarelor șantierului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum alegi gelul de curățare după tipul de ten. Ingredientele pe care le recomandă un dermatologRevista IoanaTe trezești cu mâinile amorțite? Când e doar poziția de somn și când trebuie să mergi la medicNews24Marius Șumudică s-a temut de ratări în victoria CFR Cluj cu FC Botoșani, scor 3-1Dolce SportLautaro Martinez aduce remiza pentru Interul lui Chivu, 2-2 cu AS RomaGetPonyPermisul se suspendă de la 51 km/h peste limită. La 71 km/h în plus, șoferul pierde imediat dreptul de a conduceBravonetAlexandru Ciucu a apărut cu patru „muze” la petrecerea VIVA și a vorbit despre Alina Sorescu și fiicele lor