Egiptul și gigantul energetic italian ENI au anunțat o descoperire majoră de gaze naturale în estul Mării Mediterane. Vestea vine într-un moment critic, în care criza energetică se adâncește pe fondul creșterii costurilor, amplificate de conflictul cu Iranul. Estimările preliminare indică volume impresionante.

Zăcământul Temsah și cifrele sale

Concret, vorbim de zăcământul Temsah, situat în largul coastei mediteraneene a Egiptului. Estimările preliminare indică aproximativ 56 de miliarde de metri cubi de gaze, a precizat ENI într-un comunicat emis marți. Dar asta nu e tot. Descoperirea include și 130 de milioane de barili de condensat petrolier, potrivit Ministerului Petrolului din Egipt.

Sonda de explorare, denumită Denise W 1, a fost forată la 70 de kilometri în larg, la o adâncime de 95 de metri. E drept că locația este strategică, aflându-se la mai puțin de 10 kilometri de infrastructura existentă. ENI operează zăcământul cu o participație de 50%, cealaltă jumătate fiind deținută de BP prin intermediul societății lor mixte, Petrobel (o companie deținută în mod egal).

Acum, sonda Denise W este în curs de pregătire pentru testare. După această etapă, planul include forarea mai multor sonde și construcția unei platforme de producție offshore înainte ca zăcământul să devină operațional.

O gură de oxigen în plină criză

Momentul nu putea fi mai oportun. Aprovizionarea Egiptului cu gaze naturale din Qatar și Israel a fost grav afectată după escaladarea războiului cu Iranul. Această situație a obligat guvernul de la Cairo să introducă o serie de măsuri drastice de economisire a energiei. Printre acestea se numără restricții pentru activitatea comercială pe timpul nopții, majorarea prețurilor la combustibili și încetinirea cheltuielilor guvernamentale. V-ați gândit vreodată cum e să treci printr-o asemenea presiune economică?

Iar cifrele vorbesc de la sine.

Premierul Mostafa Madbouly a declarat luna trecută că acest conflict a aproape triplat factura Egiptului pentru importurile de gaze naturale. costurile au explodat de la 515 milioane de euro la nu mai puțin de 1,52 miliarde de euro pe lună.

Ambiții temperate după euforia Zohr

Această nouă descoperire readuce în prim-plan amintirea ultimei mari reușite offshore a Egiptului. În 2015, descoperirea zăcământului Zohr, cel mai mare din Mediterană, cu rezerve estimate la circa 850 de miliarde de metri cubi de gaze, a alimentat speranțe uriașe. Atunci se vorbea despre posibilitatea ca Egiptul să devină autosuficient din punct de vedere energetic și chiar un exportator major.

Numai că lucrurile stau puțin diferit acum. Ambițiile de atunci au fost între timp reduse mare. Egiptul s-a reorientat strategic, poziționându-se mai degrabă ca un hub regional de procesare și tranzit. Practic, își folosește terminalele de lichefiere pentru a transporta gaze din țările vecine, inclusiv din Cipru.

Luna trecută a adus o altă veste bună, de data aceasta de pe uscat. Egiptul și Apache Corporation au anunțat un nou zăcământ în Deșertul de Vest, estimat să producă aproximativ 740.000 de metri cubi pe zi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criză energetică Egipt Eni gaze naturale Marea Mediterana