Euro? Poate peste 13 ani. Visul României de a trece la moneda unică se spulberă iar. Aceasta e concluzia dură a unui sondaj realizat de CFA România, asociația profesioniștilor în investiții. Analiza lor arată un decalaj imens între dorința noastră și realitatea economică. O prăpastie, relatează HotNews.

Verdictul e clar. „Intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluție este în special politica fiscală din ultimii ani”, spune Adrian Codirlașu, președintele CFA România, într-o analiză pentru HotNews. Părea că ne apropiem, dar linia de sosire a fost mutată. Iar. Am mai avut ținte. 2015. 2019. Chiar și 2024. Toate ratate.

Trei furtuni perfecte care ne țin pe loc

De ce suntem aici? Nu e o singură problemă. E o furtună perfectă, o suprapunere toxică de trei cicluri vicioase. Primul: cel fiscal. Guvernele, unul după altul, au pompat bani în cheltuieli, creând deficite structurale care au umflat datoria publică. Codirlașu arată legătura directă: „deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate precum și datorie publică mare”. Dezechilibrele astea sunt o ancoră. Ne trag în jos.

Apoi vine inflația. Rămânem codașii Europei, cu o prognoză de 6,65% pentru următoarele 12 luni. Enorm. Banca Centrală Europeană se luptă pentru o țintă de 2%. Urmează al treilea ciclu, cel geoeconomic. Ironia sorții… Pentru Bruxelles, trecerea la euro a devenit un proiect de securitate, de integrare strategică. Pentru noi? Rămâne un simplu test de disciplină fiscală. Un test pe care îl picăm an de an.

Cifrele care ne condamnă

Cifrele sunt brutale. Ele arată de ce suntem atât de departe. Criteriile Maastricht sunt clare: deficit bugetar sub 3% din PIB. Ce avem noi? O anticipare de 7,0% din PIB pentru 2026. Datoria publică ar trebui să fie sustenabilă. La noi, va sări la 61% din PIB în următoarele 12 luni.

Cifrele nu mint. Economia noastră merge exact în direcția opusă celei cerute de partenerii europeni. Convergența nominală – alinierea inflației, a deficitului, a dobânzilor – e un eșec structural. Da, am avut progrese la salarii sau productivitate, dar nu e de ajuns.

Ce înseamnă, de fapt, încă 13 ani?

Timp. Mult timp pierdut. Înseamnă cel puțin trei noi cicluri electorale, pline de promisiuni și inevitabilele derapaje. Înseamnă alte generații de miniștri de finanțe care vor încerca să repare ce au stricat alții. Înseamnă o restructurare fiscală dureroasă și, cel mai greu, o schimbare de mentalitate economică.

Concret? Un analist financiar de 25 de ani va plăti chiria în euro poate la 38 sau 40 de ani. Un antreprenor de 50, care visa să-și conducă afacerea în moneda unică, va prinde momentul poate la pensie. O generație întreagă sacrificată. Motivul? Indisciplina bugetară.

Lecția vecinilor: Croația a intrat, Bulgaria e pe cale

Partea cea mai dureroasă e comparația cu vecinii. Croația a intrat în zona euro. În 2023. O țară cu un PIB mai mic ca al nostru, dar cu politicieni care au înțeles ceva simplu: disciplina fiscală și consensul pro-european sunt cheia. Lecția croată e clară. Nu mărimea economiei contează, ci seriozitatea.

Bulgaria ne-o ia și ea înainte. Chiar dacă aderarea lor, poate nu va fi la 1 ianuarie 2026, cum se discuta inițial după confirmarea BCE, procesul lor merge înainte. Direcția e clară. Leva bulgărească e legată de euro la curs fix de ani de zile. Prețurile sunt deja afișate în ambele monede pentru a pregăti oamenii. Ei se pregătesc. Noi? Noi ne îndepărtăm.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aderare euro deficit bugetar economie Romania