Reînarmare, cheltuieli sociale, tranziţie verde – bugetele europene cer bani. Mulți bani. Într-un context în care deficitele explodează, o temă care părea îngropată revine în forță pe masa decidenților: taxarea averilor mari. Nu mai este un simplu slogan, ci un instrument fiscal concret, iar semnalul este clar: „Europa nu mai dezbate dacă să taxeze averea. Dezbate cum, cât şi de când.”
Parlamentul European pune problema pe masă
Discuția a fost oficializată în decembrie 2025, când Subcomisia pentru Afaceri Fiscale (FISC) a Parlamentului European a organizat o audiere publică dedicată exclusiv impozitării persoanelor cu averi foarte mari. Un raport al Serviciului de Cercetare al PE trasează deja direcția: de la impozitarea veniturilor, către impozitarea averii însăși. Cum vine asta, mai exact? Trei forțe converg simultan.
Prima este revenirea impozitului pe averea netă, o taxă anuală pe totalul activelor minus datorii. Spania este momentan singurul stat UE cu un astfel de impozit, cu rate de până la 3,5% și o suprataxă de solidaritate peste 3 milioane de euro. A doua este planul Zucman, prezentat la solicitarea președinției braziliene a G20, care propune un impozit minim coordonat de 2% pe averea persoanelor cu peste un miliard de dolari, cu un potențial de a genera între 250 și 380 de miliarde de dolari anual. Iar a treia forță constă în escaladarea măsurilor anti-evitare, precum taxele de ieșire (exit tax), care pot fi implementate rapid la nivel național.
Europa deja acționează
Deși un impozit pe avere la nivelul întregii Uniuni Europene rămâne improbabil pe termen scurt din cauza nevoii de unanimitate, retorica instituțională oferă acoperire politică statelor care vor să acționeze singure. Și exact asta se întâmplă deja.
Marea Britanie a devenit cel mai elocvent studiu de caz. Abolirea regimului non-dom, creșterea impozitului pe câștigurile de capital la 24% și un impozit pe moștenire de 40% au produs un exod fără precedent. Se proiectează că circa 16.500 de milionari vor părăsi Regatul Unit în 2025, un record mondial absolut. În același timp, Belgia a introdus de la 1 ianuarie 2026 un impozit de 10% pe câștigurile din active financiare (acțiuni, obligațiuni, fonduri, cripto), o schimbare de paradigmă pentru o țară care a rezistat decenii acestei idei. Spania, în schimb, a transformat impozitul „temporar” de solidaritate pe marile averi în măsură permanentă, unde ratele marginale efective pot depăși 100%.
Cum stau lucrurile în România?
V-ați gândit vreodată cum stăm noi? La prima vedere, România pare a fi într-o zonă de confort: fără impozit pe averea netă, fără impozit pe donații, iar cel pe moștenire este practic inexistent. Câștigurile de capital sunt impozitate cu 1-3%. Pe hârtie, una dintre cele mai favorabile jurisdicții din Europa. Însă, pana la urma, fundația acestui regim favorabil nu este o viziune politică solidă, ci absența unei mase critice de avere transferabilă.
Explicația este istorică. Averea privată din România a fost generată aproape integral după 1989. Antreprenorii care au construit sectorul privat în ultimii 35 de ani au acum 60-70 de ani și se pregătesc abia acum să transmită afacerile acumulate. Vorbim de miliarde de euro care vor fi transferate în următorii 10-15 ani. Semnalele schimbării sunt deja vizibile: impozitul pe dividende a fost triplat în trei ani – de la 5% la 8% (2023), urmând să ajungă la 16% în ianuarie 2026; a apărut un impozit special de 0,3% pe imobilele și mașinile de lux, iar regimul microîntreprinderilor a fost sever restricționat. Traiectoria este clară.
Piața răspunde: exod și planificare fiscală
Dar piața răspunde deja. Un număr record de 142.000 de milionari sunt proiectați să se relocheze internațional în 2025. Beneficiarii clari sunt Elveția, Monaco, Italia, Cipru și Emiratele Arabe Unite. În premieră într-un deceniu, Franța, Spania și Germania înregistrează pierderi nete de persoane cu averi mari. Nu e vorba de evitare fiscală, ci de gestiune rațională a riscului.
Soluțiile sunt diverse. Relocarea rezidenței fiscale rămâne cea mai eficientă strategie, cu destinații precum Cipru (care oferă zero impozit pe dividende timp de 17 ani cu o regulă de rezidență de doar 60 de zile). Alte instrumente includ fundațiile de familie din Liechtenstein, holdingurile din Luxemburg sau Elveția și polițele de asigurare de viață, care adesea ocolesc regimul standard de impozitare a moștenirii.
Structură, nu speranță
Era taxelor descrescătoare pe avere în Europa se încheie.
Presiunile geopolitice, reînarmarea și cerințele sociale creează un mediu în care capitalul concentrat devine o țintă fiscală legitimă. Pentru România, convergența dintre un transfer generațional de avere iminent și un deficit bugetar cronic face ca un impozit pe moștenire să fie o posibilitate reală. Antreprenorii care au construit economia post-comunistă au o fereastră limitată pentru a-și structura moștenirea. Într-o lume a incertitudinii fiscale, o structură robustă, într-o jurisdicție stabilă, nu e un lux – e o necesitate strategică.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat azi
Revista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilos
News24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul Energiei
Dolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC Argeș
GetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă sărată
BravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense
