Producția celebrei brânze cipriote Halloumi, un produs de export evaluat anul trecut la 345 de milioane de euro, este serios amenințată de o epidemie de febră aftoasă. Normele Uniunii Europene impun sacrificarea efectivelor de animale infectate pentru a stopa răspândirea virusului, numai că partea insulei controlată de turci, unde a apărut focarul, are o cu totul altă abordare.

O industrie de 345 de milioane de euro, sub presiune

Boala amenință să distrugă întregul sector zootehnic de pe insulă. Cu o producție anuală de peste 45.000 de tone, din care 42.000 merg la export, Halloumi este al doilea cel mai mare produs de export al Ciprului. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta pentru economia locală? Aproximativ 80% din laptele produs în Cipru este utilizat exclusiv pentru fabricarea acestei brânzeturi, preparată tradițional dintr-un amestec de lapte de oaie și de capră, rețetă protejată acum prin statutul de Denumire de Origine Protejată (DOP).

E drept că industria se afla deja într-o criză. Producătorii de brânzeturi se luptă să găsească suficient lapte de oaie și de capră pentru a satisface cererea uriașă, recurgând nu de puține ori la lapte de vacă (o ajustare descurajată de regulile DOP, dar încă permisă).

Virusul nu prezintă niciun risc pentru siguranța brânzei.

Ceea ce provoacă îngrijorare este numărul de sacrificări. Michalis Koullouros, reprezentant al Asociației Producătorilor de Brânzeturi din Cipru, a avertizat: „Dacă un număr mare de animale vor fi sacrificate, vom pierde laptele, iar producția de Halloumi va fi inevitabil afectată”.

Două abordări, o singură insulă

Cipru este divizat din 1974, iar zona demilitarizată de 180 de kilometri care separă Republica Cipru de nordul controlat de turci este complet irelevantă pentru un virus. Primul caz a apărut în nordul turc pe 16 decembrie, iar autoritățile cipriote cred că boala a venit din Turcia. În Republica Cipru, virusul a apărut pe 20 februarie și a afectat deja aproximativ 5,5% din populația de animale.

Numai că, în nord, lucrurile stau puțin diferit. În timp ce Republica Cipru, ca stat membru UE, impune sacrificarea întregii turme dacă un singur animal este infectat, autoritățile turce din nord au optat exclusiv pentru vaccinare. Organizațiile agricole spun că o acțiune coordonată este singura soluție. „Cipru este o entitate unică; este o entitate pastorală; mediul, soarele și aerul nu pot fi împărțite, ele sunt una”, a declarat Panikos Chambas, președintele Cyprus Cooperative Company. „Suntem o singură curte și aceleași reguli ar trebui să se aplice tuturor.”

Iar fermierii din sud sunt frustrați. „Aproape jumătate din insulă gestionează virusul complet diferit de noi, prin vaccinări”, a spus Thomas Thoma, secretarul districtual din Nicosia al Uniunii Fermierilor Ciprioți. „Nici noi, nici UE nu avem control asupra acestui lucru.”

Acuzații reciproce și un dialog al surzilor

Ambele părți susțin că doresc cooperare, dar se acuză reciproc de lipsa acesteia. Liderul cipriot turc Tufan Erhürman a afirmat într-o declarație: „Când a apărut febra aftoasă, am împărtășit informații în mod transparent și nu am ascuns nimic”. El a adăugat că oficialii din nord au livrat chiar și vaccinuri în sud. „Ne așteptăm ca aceeași abordare să fie adoptată în sud, cu comitete compuse din oficiali relevanți, schimbul regulat de informații asigurat, munca orientată spre rezultate și problemele zilnice rezolvate fără considerente politice.”

Un oficial din partea turcă a declarat că sacrificarea în masă nu este exclusă, dar este încă în curs de analiză.

Bruxelles-ul nu cedează

Guvernul cipriot a cerut Bruxelles-ului să relaxeze cerința de sacrificare, având în vedere situația specială de pe insulă. Cererea a fost respinsă categoric. „Dacă nu acționăm și permitem răspândirea bolii, întreaga insulă ar putea fi infectată, iar asta ar însemna pierderea întregului efectiv de animale. Nu putem permite asta”, a declarat comisarul pentru bunăstarea animalelor, Oliver Várhelyi, în timpul unei vizite recente.

Fermierii din Republica Cipru au ajuns la capătul răbdării și au recurs la proteste. Luna trecută, aceștia s-au adunat în fața palatului prezidențial cu un sicriu. „Cerem încetarea sacrificării animalelor sănătoase și asimptomatice”, au scris crescătorii într-o scrisoare adresată președintelui. „Aplicarea oarbă a protocoalelor care trimit turme întregi la abator atunci când animalele nici măcar nu sunt bolnave constituie o crimă economică și etică.”

Dar presiunea continuă. „Bruxelles trebuie să intervină și să îi oblige să pună în aplicare reglementările UE”, a cerut Christos Papapetrou, președintele Uniunii Pan-Agricole din Cipru. „Odată ce Cipru va fi declarat liber de virus și vor sosi noi animale vaccinate, virusul va fi încă prezent și vom fi infectați din nou din nord.”

Poate ironic, cel mai vizibil ajutor acordat de Bruxelles nordului a venit sub forma a 500.000 de doze de vaccin trimise de Comisie în februarie. Adică exact soluția pe care UE nu o consideră suficientă pentru a fi aplicată în sud.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
branza Halloumi Cipru exporturi febra aftoasă