Fondul Monetar Internațional (FMI) trage un semnal de alarmă serios: economia mondială riscă să intre în recesiune dacă războiul dintre SUA, Israel și Iran continuă, iar prețurile la energie rămân ridicate. Potrivit celui mai recent raport „Perspectivele economice mondiale”, în cel mai pesimist scenariu, creșterea economică globală ar putea să scadă sub pragul critic de 2% în 2026.

Un prag atins de doar patru ori din 1980

O astfel de scădere ar fi extrem de rară. „Acest lucru ar însemna o situație critică, la un pas de o recesiune globală, care s-a produs de doar patru ori din 1980”, afirmă FMI, amintind că cea mai recentă s-a înregistrat în timpul pandemiei de Covid. Conflictul, care durează de peste șase săptămâni, a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie, mai ales după ce ruta maritimă cheie din Strâmtoarea Ormuz a fost efectiv închisă.

Ce înseamnă asta, pe bune, pentru omul de rând? Pierre-Olivier Gourinchas, economist-șef la FMI, a clarificat miza. „Recesiunea globală este un concept oarecum vag atunci când analizăm cifrele globale. Așadar, da, o rată de 2% va fi percepută de majoritatea oamenilor din întreaga lume ca o perioadă de recesiune. Șomajul va fi ridicat. În unele țări, prețurile alimentelor și nesiguranța alimentară ar putea crește.”

Iar instituția financiară a subliniat gravitatea momentului: „Încă o dată, economia globală este amenințată să fie deviată de la cursul său – de data aceasta de izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu la sfârșitul lunii februarie 2026.”

Petrol la 125 de dolari și inflație de 6%

Scenariul negru al FMI include prețuri ale petrolului care ar ajunge la o medie de 110 dolari pe baril în acest an și ar atinge 125 de dolari în 2027. Pe baza acestor ipoteze, inflația ar putea exploda la 6% anul viitor. E drept că o asemenea evoluție ar forța băncile centrale să crească ratele dobânzilor pentru a tempera scumpirile, afectând și mai mult creșterea economică.

Marți, un baril de țiței costa 98,85 de dolari.

Totuși, FMI a subliniat că riscul de recesiune ar crește doar dacă aceste condiții severe s-ar menține pe o perioadă de doi ani.

Marea Britanie, cea mai afectată economie avansată

Dintre economiile avansate ale lumii, se pare că Marea Britanie va fi cea mai grav afectată de șocul energetic. FMI a redus estimarea privind creșterea economică a Regatului Unit pentru acest an la doar 0,8%, de la o previziune anterioară de 1,3%. Se așteaptă, totuși, ca economia britanică să se redreseze ulterior, cu o expansiune de 1,3%.

Numai că, dacă conflictul se va rezolva în următoarele săptămâni, iar producția de energie și exporturile din Orientul Mijlociu se vor normaliza până la jumătatea anului, creșterea globală ar scădea mai puțin, la 3,1% pentru 2026. Aceasta este sub prognoza anterioară de 3,3%, în timp ce previziunea pentru anul viitor a rămas neschimbată, la 3,2%.

Prăbușire economică în Orientul Mijlociu

Țările exportatoare de petrol din Golf vor înregistra probabil o încetinire bruscă sau chiar o contracție în acest an. Se estimează că economia Iranului se va contracta cu 6,1% în 2026, deși se prevede o revenire de 3,2% în 2027, cu condiția ca războiul să se încheie curând.

Situația este dramatică și pentru alte state. Qatarul, unul dintre principalii furnizori de gaz natural lichefiat (GNL), a fost ținta unor atacuri cu rachete, iar complexul Ras Laffan (cea mai mare rafinărie de GNL din lume) a fost lovit și nu se așteaptă să redevină complet operațional în viitorul apropiat. FMI prognozează că economia Qatarului se va contracta cu 8,6% în 2026, înainte de a-și reveni cu o creștere identică anul viitor. Și Irakul va suferi, cu o încetinire de 6,8%, urmată însă de o revenire spectaculoasă de 11,3% în 2027.

Dar nu toți sunt la fel de expuși. Reziliența economică depinde de factori precum daunele aduse infrastructurii energetice sau disponibilitatea rutelor alternative. Arabia Saudită, de exemplu, are o conductă Est-Vest care poate pompa până la 7 milioane de barili pe zi, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Astfel, deși creșterea sa va încetini la 3,1% în 2026, se estimează o expansiune de 4,5% pentru anul viitor.

FMI a precizat că redresarea se bazează „pe ipoteza că producția și transportul de energie se vor normaliza în următoarele câteva luni”. totusi, a avertizat că „această ipoteză ar putea fi revizuită dacă durata conflictului se prelungește și gradul de pagube suferite este reevaluat”.

Rusia, beneficiara surpriză a crizei

Și totuși, există o țară care a beneficiat de creșterea prețurilor petrolului: Rusia. Se preconizează că economia rusă va crește cu 1,1% în acest an și în anul viitor, depășind previziunile anterioare de 0,8% și, respectiv, 1%. Asta în ciuda sancțiunilor impuse după invazia din Ucraina. În martie, președintele american Donald Trump a eliminat restricțiile privind exporturile de petrol rusesc, pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la nivel mondial, înainte de a anunța o blocadă a porturilor iraniene.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
economie mondiala FMI pret petrol razboi iran recesiune globala social