Inflația României a EXPLODAT. În luna septembrie 2024, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 2,1%, în comparație cu 2,4% în luna august. Cu toate acestea, România rămâne pentru a șaptea lună consecutivă țara cu cea mai mare inflație din blocul comunitar, cu un avans anual al prețurilor de 4,8%. Datele Eurostat relevă o scădere generală a inflației la nivel european, dar România continuă să se confrunte cu provocări economice mai mari.
Inflația României a EXPLODAT. Pe ce loc ne situăm în UE
În contrast cu situația din România, anumite state membre ale Uniunii Europene au înregistrat rate extrem de scăzute ale inflației. Irlanda, de exemplu, a avut o rată de 0,0% în luna septembrie, ceea ce înseamnă că prețurile au rămas constante față de anul trecut. Lituania a înregistrat o inflație de doar 0,4%, iar Italia și Slovenia au avut fiecare o rată de 0,7%. Aceste cifre reflectă o stabilitate economică relativă în aceste țări, în timp ce alte state, inclusiv România, se confruntă cu creșteri mai rapide ale prețurilor.
Scăderi și stagnări ale inflației în alte state UE
Comparativ cu luna august 2024, 20 de state membre au înregistrat scăderi ale ratei inflației, inclusiv România, unde aceasta a scăzut de la 5,3% la 4,8%. În alte două țări, inflația a rămas stabilă, iar în cinci state membre, rata anuală a crescut. Aceasta ilustrează o tendință generală de scădere a inflației la nivel european, reflectând politicile monetare și economice aplicate pentru a controla creșterea prețurilor.
Situația din zona euro: inflație mai scăzută decât media UE
În zona euro, inflația anuală a coborât de la 2,2% în luna august la 1,7% în luna septembrie. Aceasta reprezintă o performanță economică mai bună decât media Uniunii Europene, ceea ce sugerează că măsurile de politică monetară aplicate de Banca Centrală Europeană (BCE) au avut un impact pozitiv în reducerea presiunilor inflaționiste. În plus, inflația de bază, care exclude prețurile volatile precum energia și alimentele, a scăzut ușor de la 2,8% la 2,7%, indicând o stabilizare a prețurilor pentru bunuri și servicii esențiale.
România, în continuare sub presiunea inflației ridicate
În România, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, deși inflația a scăzut în septembrie 2024 la 4,62% față de 5,1% în august, țara continuă să se confrunte cu provocări economice semnificative. Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%. Aceste cifre reflectă presiuni asupra bugetului consumatorilor români, în special în ceea ce privește bunurile de consum esențiale.
De asemenea, raportul INS menționează că inflația de la începutul anului 2024 a fost de 3,8%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 6,1%. Această tendință evidențiază o reducere treptată a inflației, dar și faptul că presiunile inflaționiste rămân ridicate, afectând în special segmentele vulnerabile ale populației.
Proiecțiile Băncii Naționale a României privind inflația
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2024, anticipând acum o rată de 4%, în scădere de la 4,9% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că reducerea inflației va continua, însă ritmul acestei scăderi va încetini în a doua jumătate a perioadei de proiecție. Se estimează că inflația va ajunge la 3,4% la sfârșitul anului 2025.
Această încetinire a ritmului dezinflației este influențată de factori economici și politici externi, cum ar fi majorarea impozitelor indirecte și fluctuațiile prețurilor la energie și alimente. De exemplu, o majorare a accizei la carburanți programată pentru iulie 2024 va avea un impact asupra inflației în trimestrul următor, însă se așteaptă ca acest efect să fie echilibrat de scăderile de prețuri la anumite produse în 2025.
Deși România a înregistrat o ușoară scădere a inflației în luna septembrie, țara continuă să se confrunte cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Acest lucru reflectă presiuni economice care afectează nu doar prețurile la alimente și servicii, dar și puterea de cumpărare a populației. În același timp, BNR estimează o continuare a scăderii inflației în anii următori, dar cu un ritm mai lent decât în trecut, din cauza oscilațiilor generate de politicile fiscale și fluctuațiile piețelor globale.
Stabilizarea prețurilor va depinde de eficiența politicilor economice implementate și de capacitatea României de a gestiona aceste presiuni interne și externe. Deși situația se îmbunătățește treptat, provocările economice persistă, iar cetățenii români rămân vulnerabili în fața inflației ridicate.