Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google
Companiile care au costuri, chirii sau finanțări legate de euro primesc un semnal de prudență pentru următoarele 12 luni: analiștii CFA România văd leul la 5,3445 lei/euro și o economie care stagnează în 2026, cu risc ridicat de recesiune.
Cei care bugetează importuri, contracte în valută sau marje sensibile la inflație își schimbă astfel ipotezele de lucru. 84% dintre analiștii CFA anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni, cu o valoare medie de 5,2901 lei/euro la 6 luni și 5,3445 lei/euro la 12 luni, în timp ce anticipațiile de creștere economică pentru 2026 rămân în jurul valorii de 0%.
Contextul este contradictoriu doar la prima vedere. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în iulie cu 6,7 puncte, până la 44,2 puncte, pe fondul confirmării ratingului de țară.
Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, leagă explicit cele două planuri. „Indicatorul de încredere a crescut în luna iulie, în contextul confirmării rating-ului investment grade al României de către agențiile de rating. Consistent cu îmbunătățirea încrederii în economie s-au îmbunătățit semnificativ și anticipațiile inflaționiste. În același sens au mers și anticipațiile de evoluție a cursului de schimb și a ratelor de dobândă. Însă economia va continua să stagneze, riscul de recesiune rămânând actual.” a declarat Adrian Codirlaşu, Președinte, Asociaţia CFA România.
Pentru managementul financiar, diferența relevantă este între sentiment și activitate. Un indicator de încredere mai bun după confirmarea ratingului poate tempera percepția de risc, dar nu schimbă faptul că sondajul păstrează pentru 2026 o creștere economică de circa 0%, un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB și o datorie publică anticipată la 63% din PIB în următoarele 12 luni.
Bugetele în euro și costul capitalului intră într-o zonă mai strânsă
În practică, o proiecție de curs la 5,3445 lei/euro împinge companiile spre un control mai strict al expunerii valutare, mai ales acolo unde veniturile sunt în lei, iar costurile sunt în euro. În același tablou, o datorie publică estimată la 63% din PIB și un deficit de 6,2% din PIB mențin presiunea pe costurile de finanțare și pe apetitul pentru investiții care cer vizibilitate lungă.
Semnalul despre inflație este ceva mai puțin sever decât cel despre PIB. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni, adică august 2027, a coborât la 6,32%, iar 90% dintre participanți anticipează o reducere a inflației față de nivelul actual. Potrivit Economica.net, această corecție a anticipațiilor vine la pachet cu o percepție mai bună și asupra cursului de schimb și a ratelor de dobândă.
Însă inflația proiectată la 6,32% rămâne ridicată pentru companiile care lucrează cu marje mici sau cu cicluri lungi de încasare. Într-o economie care nu mai crește, o inflație încă peste țintele de confort se vede direct în cheltuielile operaționale, în renegocierea contractelor și în cererea finală mai slabă.
Piața rezidențială și petrolul adaugă două surse distincte de risc
Pe piața imobiliară, 74% dintre participanții la sondaj consideră că prețurile proprietăților rezidențiale sunt supraevaluate, iar 69% anticipează stagnarea acestora în următoarele 12 luni. Pentru dezvoltatori, investitori și finanțatori, combinația dintre supraevaluarea percepută și stagnarea estimată reduce spațiul pentru scenarii agresive de creștere.
Energia rămâne, la rândul ei, o variabilă importantă de cost. În contextul tensiunilor din Iran, prețul petrolului Brent este anticipat la o medie de 87 de dolari/baril pentru următoarele 12 luni, însă cu o incertitudine ridicată. Pentru companiile din transport, logistică și producție, un Brent menținut la acest nivel poate întârzia scăderea costurilor cu carburanții și poate păstra presiunea pe cheltuielile curente.
Tabloul agregat din sondajul CFA România rămâne astfel unul de defensivă: sentiment mai bun după confirmarea ratingului, dar fără relansare în prognoza de PIB, cu un leu anticipat mai slab, inflație încă ridicată, deficit bugetar la 6,2% din PIB, datorie publică la 63% din PIB și prețuri rezidențiale pe care 74% dintre participanți le consideră supraevaluate.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilor
Dolce SportBarcelona îi pierde pe Garcia și Kounde pentru PSG. Garcia ratează și derby-ul cu Real Madrid
GetPonyNoua Dacia Spring, prezentată la Paris, va fi produsă în Slovenia
BravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actorului
LylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontate
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți




