Ministerul Agriculturii propune ca statul să preia povara suplimentară apărută pentru fermieri pe 1 iulie, după neprelungirea schemei de compensare a accizei la motorină cu 30 de bani. Inițiativa mută presiunea din costul operațional al exploatațiilor agricole în bugetul public, într-un moment în care Executivul discută din nou dacă și cum intervine pe piața carburanților.

Concret, ministerul are deja elaborată o Hotărâre de Guvern pentru plata accizei la motorină până la 30 iunie, iar documentul este în curs de aprobare la Ministerul Finanțelor. Față de perioada anterioară, când sprijinul funcționa pe schema actuală, schimbarea este că statul ar urma să acopere și costul suplimentar reapărut de la 1 iulie dacă reducerea de 30 de bani nu este reintrodusă.

Pentru companiile din agricultură, implicația imediată este una de cash-flow. Motorina intră direct în costul lucrărilor agricole, iar orice întârziere între plata facturii și recuperarea sprijinului înseamnă capital blocat. Pentru buget, aceeași decizie înseamnă o cheltuială suplimentară care nu este cuantificată public în acest moment, dar care ar apăsa pe execuția fiscală exact printr-o subvenție suplimentară, nu printr-o reducere de piață a prețului la pompă.

Tanczos Barna (vicepremier și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale) a explicat, la o conferință de specialitate, că ministerul a cerut deja avizul Finanțelor pentru schema aflată în vigoare până la 30 iunie și că pregătește extensia de sprijin necesară după 1 iulie.

„Dacă nu se prelungeşte reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină, atunci, complementar la forma de sprijin actuală, trebuie să venim cu acest sprijin. Vom propune Ministerului Finanţelor ca această povară, practic suplimentară care a reapărut pe 1 iulie prin neprelungirea schemei, să fie preluată de stat.”

Din perspectivă financiară, aceasta este diferența relevantă: nu se discută doar plata unei scheme deja cunoscute, ci și o compensare nouă pentru impactul fiscal reapărut de la 1 iulie. Iar până la decizia Ministerului Finanțelor și la introducerea proiectului pe ordinea de zi a Guvernului, fermele rămân expuse la un cost integral mai ridicat al motorinei.

Ministerul Agriculturii încearcă să schimbe și calendarul plăților către fermieri

Problema nu este doar nivelul costului, ci și viteza cu care statul îl decontează. Tanczos Barna a susținut că nu există arierate pentru anul trecut și că a fost plătit inclusiv primul trimestru, ceea ce plasează actuala schemă în parametrii precedenți. Dar ministerul vrea un mecanism mai rapid de rambursare.

Potrivit Forbes, vicepremierul a spus că i-a propus de mai multe ori ministrului de Finanțe, Nazare, trecerea la o formulă în care fermierii să fie plătiți cel puțin la trei luni după achitarea facturii. Pentru exploatațiile cu consum ridicat de carburant, o astfel de modificare ar reduce presiunea pe lichiditate și nevoia de finanțare-punte.

„Nu avem restanţe de anul trecut, am plătit inclusiv primul trimestru, deci suntem în grafic, dacă mergem pe modul de plată şi schema precedentă. Eu i-am propus domnului Nazare (ministrul de Finanţe) de mai multe ori să trecem la o schemă mult mai practică, în sensul de a plăti cel puţin la trei luni după plata facturii, să plătim fermierii.”

Pentru mediul de afaceri, aici apare un al doilea efect. Dacă statul nu schimbă doar cuantumul sprijinului, ci și timpii de decontare, impactul nu se va vedea doar în costul pe hectar, ci și în necesarul de capital de lucru al fermelor și, implicit, în cererea pentru credite pe termen scurt.

Guvernul discută din nou piața carburanților după eliminarea plafonării adaosului comercial

Argumentul invocat de Ministerul Agriculturii pleacă de la faptul că prețul motorinei rămâne ridicat, deși cotația petrolului a coborât la nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu. Barilul este indicat de oficialul guvernamental la 71-73 dolari, față de vârful de 110-120 dolari pe baril. Raportarea este relevantă pentru companii fiindcă sugerează o transmisie incompletă a ieftinirii materiei prime în prețul final al carburantului.

Iar statul nu mai are acum nici măsura de limitare a adaosului comercial la motorină, după dezbaterile pro și contra de la momentul introducerii sale. În lipsa acestei pârghii, sprijinul pentru agricultură ar compensa efectul asupra unui sector anume, dar nu ar corecta prețul pentru întreaga economie. Transportatorii, distribuitorii și companiile cu flotă mare ar rămâne expuși aceleiași structuri de cost.

„Astăzi, preţul barilului este tot acolo. Deci şi acolo s-a trecut de vârful de 110-120 aproape de dolari pe baril. În aceste condiţii, preţul la motorină este inacceptabil de mare.”

Aici se conturează și riscul macroeconomic. Dacă agricultorii nu sunt compensați, costul suplimentar intră în lanțul de preț al produselor agricole și poate alimenta inflația alimentară. Dacă sunt compensați, presiunea este transferată în cheltuiala bugetară. Pentru investitori și manageri, alegerea relevantă este între o presiune mai mare pe marjele companiilor din agricultură și o presiune mai mare pe finanțele publice.

Miercuri, la Palatul Victoria (București), premierul interimar Ilie Bolojan a discutat cu operatorii privați despre evoluția prețului carburanților și despre posibilitatea unor noi intervenții legislative. Din informațiile anunțate până acum rezultă că Executivul analizează simultan două fronturi: sprijin țintit pentru fermieri prin schema accizei și o eventuală intervenție mai largă asupra pieței carburanților, cu efecte directe asupra costurilor din agricultură, transport și, mai departe, asupra inflației.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
acciza motorina fermieri Ministerul Agriculturii Prețul carburanților Tanczos Barna