Economie

Peste 1,5 milioane de români câștigă peste 1.000 de euro net

Peste 1,5 milioane de români câștigă peste 1.000 de euro net

Peste 1,5 milioane de angajați din România depășeau în 2025 pragul de 9.000 lei brut, echivalent cu aproximativ 5.200 lei net sau 1.000 de euro net, de la aproximativ 600.000 în septembrie 2020. O referință salarială care, acum cinci ani, stătea clar peste media economiei a coborât între timp mult mai aproape de nucleul pieței muncii.

595.052 de persoane treceau în septembrie 2020 de pragul de 8.000 lei brut, echivalentul a circa 4.700 lei net sau 1.000 de euro la cursul de la acel moment, potrivit Ziarul Financiar. În intervalul 2020-2025, efectivul salariaților care câștigă peste 1.000 de euro net lunar a crescut cu peste 900.000 de persoane, adică de peste 2,5 ori.

Inflația și costurile de operare remodelează economia

Companiile absorb această schimbare printr-o masă salarială mai mare într-o economie care a traversat, în același timp, inflație ridicată, presiune pe puterea de cumpărare și intervenții legislative care au comprimat marjele în unele sectoare, cum este plafonarea adaosului comercial la alimente. Când pragurile salariale urcă nominal atât de repede, efectul nu se vede doar în fluturașul de salariu, ci și în costul de operare, în politica de preț și în randamentul investițiilor.

Salariul mediu net pe economie a crescut cu 4,4% în perioada septembrie 2025 – mai 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică. Iar această avansare vine după cei cinci ani în care pragul de 1.000 de euro net s-a deplasat din zona veniturilor clar peste medie spre un nivel mult mai apropiat de salariul mediu național.

Mutarea are o semnificație economică mai largă decât simpla creștere a numărului de salarii mai mari. În anii de inflație ridicată, câștigurile nominale pot crea impresia unei convergențe accelerate, dar presiunea pe salariul real a rămas prezentă în România, ceea ce obligă companiile să citească aceste date în dublă cheie: cost salarial mai ridicat și o bază mai extinsă de consumatori cu venituri medii spre mari. Potrivit Libertatea, tocmai această lărgire a segmentului de venituri peste 1.000 de euro net transformă pragul într-un indicator util pentru dinamica pieței muncii, nu doar într-o bornă psihologică.

Pragul de 1.000 de euro net, un reper pentru piața muncii

Punctul de plecare nu mai este numărul brut al salariilor care au trecut de 1.000 de euro net, ci distanța tot mai mică dintre acest prag și salariul mediu. Acolo se vede schimbarea structurală: dacă un nivel salarial care era „semnificativ peste salariul mediu” ajunge, în cinci ani, în proximitatea acestuia, presiunea se mută în bugetele de personal, în politicile de retenție și în ipotezele de consum folosite în planurile de afaceri.

Există și un precedent economic mai vechi al acestor ajustări nominale accelerate, chiar dacă mecanismul de astăzi este diferit: perioadele în care veniturile urcă rapid sub presiunea inflației tind să reducă vizibil diferențele dintre pragurile salariale, fără să elimine automat tensiunile din profitabilitate sau din puterea reală de cumpărare. În economia locală, suprapunerea dintre salarii mai mari, inflație ridicată și cost mai mare al finanțării statului împinge decizia de business spre mai multă selectivitate în investiții și spre o atenție mai strictă la productivitate.

„În 2020, acest prag de 1.000 euro net era semnificativ peste salariul mediu. Cinci ani mai târziu, în 2025, nivelul de 5.000 lei net reprezenta aproximativ 90% din salariul mediu net național datorită faptului că numărul celor care ating acest prag a crescut. Ca atare, s-a redus parțial diferența dintre salariul minim și salariul mediu, cu efecte pozitive pentru salariații cu venituri mici.”

Citatul îi aparține Ralucăi Pârvu, business manager BPI România.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cost salarial inflație piața muncii România salariu mediu net