Fraudele financiare s-au transformat într-o industrie digitală, iar la nivel european, peste jumătate dintre acestea implică deja inteligența artificială. Furtul de identitate devine o formă de atac tot mai sofisticată și greu de detectat, în timp ce pierderile generate de aceste scheme au crescut alarmant în ultimii doi ani, inclusiv în România.
Experții Money Motion avertizează că mecanismele de înșelăciune evoluează rapid, iar majoritatea victimelor, fie persoane fizice, fie companii, nu raportează niciodată incidentele. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, numeroase tentative de fraudă rămân înregistrate doar în protocoalele de protecție ale instituțiilor financiare, fără a se cunoaște amploarea reală a fenomenului.
Frauda ca serviciu: O nouă piață neagră industrializată
Specialiștii din întreaga lume atrag atenția că înșelătoriile au devenit atât de bine organizate, încât se vorbește despre concepte precum „scam as a service” sau „fraud as a service”. Anul trecut a marcat o creștere a soluțiilor tehnologice pe piața neagră, care funcționează ca platforme automatizate pentru realizarea fraudelor, accesibile oricui, indiferent de cunoștințele tehnice.
„Fraudele au devenit industrializate, ceea ce înseamnă că nu mai reprezintă un risc marginal, ci o provocare comună pentru întregul ecosistem financiar. Cei care încă se bazează pe reguli statice și pe controale aplicate după producerea incidentelor sunt deja în urmă; mediul actual impune inteligență în timp real, verificarea identității și colaborare între bănci, comercianți și rețele de plăți”, declară Bartosz Ciolkowski, Division President, South East Europe, Mastercard. Acesta adaugă: „De aceea, securitatea a devenit unul dintre cele mai valoroase active în domeniul plăților: Mastercard a investit peste 11 miliarde de dolari în securitate cibernetică în ultimii cinci ani. Valorificăm cele mai noi tehnologii pentru a analiza tipare de comportament, scanând miliarde de puncte de date pentru a proteja fiecare dintre cele 159 de miliarde de tranzacții procesate anual, astfel încât băncile, comercianții și clienții acestora să fie în siguranță în fiecare zi – prevenind frauda și escrocheriile în timp real, înainte ca acestea să se producă”.
Reglementarea PSD3 a Uniunii Europene accentuează acest aspect, impunând băncilor o responsabilitate mai mare în protejarea cetățenilor. Marijo Sutlović, directorul Departamentului de securitate cibernetică la OTP Bank, subliniază provocarea. „Provocarea pentru bănci este să găsească echilibrul între o protecție puternică și o experiență simplă pentru utilizator (user experience), care este un imperativ. Astăzi, securitatea a devenit unul dintre cele mai semnificative servicii financiare, deoarece fără ea dispare încrederea, adevărata valoare care face diferența în lumea digitală”, spune specialistul.
Top 10 escrocherii online care pândesc românii
Geanni Suru, fondator Integrare.ai, a enumerat principalele tipuri de fraude online care vizează utilizatorii din România:
- Phishing – email/SMS false de la bancă, ANAF, curieri pentru furt de date
- Vishing – apeluri „de la bancă” care cer coduri sau acces la telefon
- Magazine online false – produse ieftine, dar nu livrează nimic
- Fraudă cu cardul – site-uri de plată false sau date furate
- Conturi clonă pe social media – cereri de bani de la „prieteni”
- Fraude pe WhatsApp – linkuri malițioase sau furtul contului
- Investiții fake – promisiuni de profit rapid (crypto, trading)
- Romance scam – relații online false pentru a cere bani
- SMS cu livrări / taxe – linkuri false pentru „colete”
- Aplicații malware – aplicații care fură date sau controlează telefonul
„Observăm tot mai des că fraudele digitale nu mai vizează doar infrastructura companiilor, ci și angajații, iar multe incidente se produc chiar în timpul programului de lucru, când aceștia interacționează cu emailuri, linkuri sau apeluri aparent legitime. De aceea, protecția nu mai trebuie gândită exclusiv la nivel de business, ci și la nivel individual, prin educație digitală și instrumente de prevenție. Inteligența artificială joacă un rol esențial în acest context: soluțiile bazate pe AI pot identifica comportamente suspecte, mesaje de tip phishing sau tentative de fraudă în timp real, contribuind atât la securitatea companiei, cât și la protejarea angajaților în activitatea de zi cu zi”, a declarat Suru.
Cum reacționezi corect dacă ești victima unei fraude
Reacția rapidă este esențială pentru a limita pagubele. Avocata Elena Grecu explică faptul că „fraudele online nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen tot mai frecvent, care afectează atât persoane fizice, cât și companii”. Potrivit acesteia, „documentarea corectă și sesizarea promptă a autorităților și a băncii cresc semnificativ șansele de recuperare și de identificare a autorilor”.
Pașii legali recomandați victimelor sunt:
- Opriți imediat orice comunicare cu fraudatorul.
- Salvați toate dovezile: conversații, emailuri, capturi de ecran, ordine de plată.
- Contactați urgent banca pentru blocarea cardului și contestarea tranzacției.
- Depuneți plângere penală la Poliție, anexând toate probele.
- Raportați contul sau anunțul fraudulos platformei unde s-a produs incidentul.
- Solicitați consultanță juridică pentru recuperarea prejudiciului.
Atenția la detalii în mediul online poate preveni multe situații neplăcute. „Cred că trebuie adăugată atenție sporită în orice comunicare online. Adresa site-ului spune mai multe decât crezi. Prima oprire ar trebui să fie bara de adrese a browserului. Dacă linkul începe cu „https://” și este însoțit de pictograma unui lacăt, înseamnă că informațiile tale circulă criptat, ferite de ochii curioșilor”, explică Grecu. Ea avertizează că infractorii modifică adesea o singură literă în numele domeniului pentru a păcăli utilizatorii.
La momentul plății, verificarea este crucială. „Această procedură, cunoscută sub denumirea de 3D Secure, este practic un scut împotriva tranzacțiilor neautorizate. Dacă un site preia informațiile fără niciun pas adițional de verificare, mai bine abandonezi comanda”, punctează avocata. În final, aceasta oferă un sfat practic: „Nu accepta niciodată să memorezi datele bancare pe platformele comerciale: dacă sistemele lor sunt compromise, informațiile stocate sunt printre primele expuse. Cât despre rețelele wireless din spații publice – cafenele, gări, aeroporturi – evită orice tranzacție financiară când ești conectat la ele, întrucât astfel de conexiuni pot fi cu ușurință exploatate de persoane cu intenții rele”.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportHorațiu Moldovan va pleca de la Eyüpspor în iarnă, spune impresarul. Împrumutul era pentru tot sezonul
GetPonyBMW a redus prognoza diviziei auto de la profit estimat la posibilă pierdere în 2026, după scăderea vânzărilor în China
BravonetTinto Brass a murit la 93 de ani, potrivit unui anunț atribuit familiei
LylaPrimark a programat deschideri la Bacău pe 17 noiembrie și la București pe 26 noiembrie
Revista IoanaCum verifici o jucărie pentru copil și ce faci dacă bănuiești că are plumb
News24DAN AIR mută temporar toate zborurile din și spre Bacău la Otopeni. Pasagerii cu bilete pot cere toți banii înapoi
