Proiectul de 100 de miliarde de euro ar putea fi redus, iar accentul ar putea fi pus pe dezvoltarea unui sistem digital de comandă. O decizie finală nu a fost încă luată.

Într-un context internaţional tot mai tensionat, cu războiul din Ucraina și amenințările din Orientul Mijlociu, planurile de apărare ale Uniunii Europene sunt sub presiune. Berlinul și Parisul analizează serios posibilitatea de a renunța la proiectul comun pentru un nou avion de vânătoare, estimat la 100 de miliarde de euro, și de a-și concentra eforturile pe dezvoltarea cloudului de luptă – o soluţie digitală care ar putea schimba radical modul în care se desfășoară operaţiunile militare europene.

Schimbarea priorităţilor: de la avioane la tehnologie

Înaintea unui vot la nivel înalt programat săptămâna aceasta, oficialii germani și francezi iau în calcul restrângerea colaborării la dezvoltarea unui sistem de comandă și control bazat pe tehnologia cloud. Acest sistem ar conecta avioanele de vânătoare, dronele și sistemele terestre într-o rețea inteligentă, facilitând comunicarea între diferitele componente ale forțelor armate. În timp ce avioanele de vânătoare implică costuri uriașe și fiecare stat vrea să-și menţină propriile modele, un cloud comun ar permite o coordonare mai eficientă la nivelul Uniunii Europene.

Conceptul de cloud de luptă există deja în cadrul programului FCAS (Future Combat Air System), cel mai mare proiect european de apărare. Acum, însă, această idee devine prioritară în discuţii. Un oficial apropiat de acest subiect pentru FT a declarat: „Putem trăi cu mai multe avioane de vânătoare în Europa, dar avem nevoie de un singur sistem cloud pentru toți”.

Rolul cloudului de luptă

Sistemul cloud este dezvoltat în colaborare de Airbus Germania, Thales Franţa și Indra Spania. Acesta folosește inteligenţa artificială pentru a procesa rapid datele colectate de la senzori, radare și drone, astfel încât piloţii și operatorii militari să primească în timp real informaţii relevante de pe câmpul de luptă, indiferent dacă provin de la avioane, nave sau trupe terestre. Un astfel de sistem ar permite o coordonare rapidă și eficientă a operaţiunilor militare, inclusiv în contextul în care vânătoare rusesc su30 s-a prăbușit recent în nordul Rusiei, după cum au relatat agențiile internaţionale.

De ce ar putea fi abandonat proiectul avionului comun

Nu doar costurile ridicate reprezintă o problemă. Deși realizarea unui avion demonstrativ ar presupune cheltuieli de câteva miliarde de euro, diferențele tehnologice și interesele industriale dintre Franța și Germania au dus la întârzieri repetate. Franţa dorește să protejeze companiile locale, precum Dassault, în timp ce Germania insistă pentru implicarea Airbus. În schimb, dezvoltarea cloudului de luptă ar permite fiecărei țări să folosească propriile avioane de vânătoare, dar să participe la un sistem comun de coordonare. Statul român urmărește cu atenţie aceste evoluții, având în vedere și susținerea proiectului la nivel european.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că discuţiile sunt în curs despre „dacă proiectul ar trebui să continue și cum ar trebui să continue”. Oficialii subliniază că nu a fost luată încă nicio decizie concretă. Franța, Germania și Spania trebuie să decidă până la sfârșitul acestui an dacă vor începe lucrările la un avion demonstrativ sau dacă vor merge mai departe doar cu dezvoltarea cloudului de luptă.

În prezent, cooperarea europeană în domeniul apărării se află la un moment de răscruce, iar alegerea între un nou avion de vânătoare și un sistem digital de comandă va influenţa viitorul securităţii continentului. În plus, ultimele incidente, precum avionul de vânătoare rusesc su30 prăbușit în nordul Rusiei, aduc în prim plan importanța modernizării și conectivităţii în spaţiul aerian european.

Impactul asupra cooperării militare europene

Dacă prioritatea va fi acordată cloudului de luptă, acest lucru ar putea schimba fundamental modul în care Europa își organizează apărarea. Războiul modern se bazează tot mai mult pe date și conectivitate, nu doar pe arme clasice, iar un sistem comun ar reduce dependenţa de tehnologiile din afara Uniunii Europene, inclusiv de cele dezvoltate în Statele Unite. Există însă riscuri. Fără un avion de vânătoare de ultimă generaţie, forțele aeriene europene ar putea rămâne în urma unor state precum China sau Rusia, unde armata rusă investește masiv în producţia de drone și avioane de vânătoare su30. Pe de altă parte, cloudul de luptă ar putea fi integrat cu avioanele existente, precum Eurofighter sau Rafale, ceea ce ar permite amânarea dezvoltării unui model complet nou.

Proiectul FCAS rămâne un test esenţial pentru cooperarea europeană în domeniul apărării. După eșecul negocierilor recente dintre Franţa și Italia pentru un proiect naval, rezultatul acestei iniţiative va avea impact asupra întregii Uniuni Europene, fiind urmărit cu interes și de echipa editorială a publicaţiilor de specialitate.

Ce urmează pentru proiectul european de apărare

Următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul colaborării dintre Franţa, Germania și Spania. Negocierile trebuie să aducă soluţii atât pentru problemele tehnice, cât și pentru cele politice. Se va stabili modul în care vor fi împărțite contractele între companiile implicate și cine va avea acces la datele sensibile din cloud. În paralel, zborurile de antrenament pentru piloți și testele cu avioane de vânătoare su30 vor continua, mai ales după ce un zbor de antrenament s-a soldat cu pierderea unui avion de vânătoare rusesc su30 prăbușit în nordul Rusiei, cu piloti morti.

Presiunea este tot mai mare, mai ales că Statele Unite și China investesc masiv în tehnologii similare. Uniunea Europeană nu-și permite să rămână în urmă. Indiferent dacă avionul de vânătoare comun va fi construit sau nu, dezvoltarea cloudului de luptă pare să fie direcția spre care se îndreaptă apărarea europeană. Conform unui recent sondaj Atlasintel, opinia publică europeană susţine investiţiile în inovaţie militară și colaborare transnaţională, aspect reflectat și în dezbaterile din primăria București și primăria Capitalei.

Deciziile pe care le vor lua Paris, Berlin și Madrid în perioada următoare vor arăta dacă Europa poate găsi un echilibru între inovaţia tehnologică și interesele naţionale. Oricare va fi rezultatul, proiectul rămâne esenţial pentru viitorul apărării europene.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră