De la marți, 1 iulie 2026, un profesor debutant plătit cu ora în învățământul preuniversitar va încasa 38,02 lei brut pentru o oră de predare, față de 88,01 lei înainte de aplicarea Legii 141/2025. În net, câștigul coboară la aproximativ 22 de lei pe oră, ceea ce mută încă o dată în jos venitul marginal al cadrelor didactice care completează norma prin ore suplimentare.

Concret, pentru un profesor debutant cu salariu brut de 6.337 de lei, tariful orar a trecut prin două tăieri succesive: de la 88,01 lei înainte de Legea 141/2025, la 38,33 lei după intrarea acesteia în vigoare din septembrie 2025, iar apoi la 38,02 lei de la 1 iulie 2026. A doua ajustare înseamnă încă aproximativ 31 de bani pierduți pe oră față de nivelul deja redus după lege, iar raportat la perioada anterioară legii, scăderea depășește 56%.

Pentru bugetul individual al profesorilor remunerați cu ora, efectul relevant nu este doar reducerea brutului, ci faptul că o veste macroeconomică pozitivă, creșterea salariului minim, produce aici compresie de venit. Asta schimbă randamentul muncii suplimentare: aceeași oră de predare aduce acum puțin peste două cincimi din tariful de dinaintea noii formule, într-un segment în care plata cu ora funcționează ca venit complementar și, în multe cazuri, ca soluție pentru acoperirea deficitului de personal.

Cum hotărârea de guvern a micșorat plata pe oră

Declanșatorul tehnic este Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, care a actualizat salariul minim brut pe economie la 4.325 de lei și a urcat numărul mediu lunar de ore lucrătoare la 166,667, de la 165,334 ore stabilite prin HG nr. 1506/2024. Cum noua formulă împarte salariul de bază și sporurile la acest număr mediu de ore, creșterea divizorului erodează tariful orar, chiar dacă indicatorul folosit, salariul minim, merge în sus.

Legea nr. 141/2025, care a modificat Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și se aplică din septembrie 2025, a schimbat tocmai mecanismul care proteja mai bine plata suplimentară. În locul raportării la norma didactică specifică, calculul depinde acum de indicatori economici generali stabiliți anual de Guvern. Pentru decidenți, acesta este punctul care contează în evaluarea riscului: costul unitar al unei ore suplimentare în educație nu mai este legat direct de specificul activității didactice, ci de variabile macro care pot modifica remunerația în sens invers față de așteptarea inițială.

Formula introdusă în 2025 a mutat riscul salarial din școală spre indicatorii macro

Potrivit Libertatea, schimbarea de metodologie este miezul problemei, nu doar actualizarea de la 1 iulie 2026. Sursa notează că Legea 141/2025 „a modificat complet mecanismul de calcul al plății cu ora, care acum depinde de indicatorii economici stabiliți anual de Guvern”. Pentru administrație, acest tip de formulă oferă control mai bun asupra dinamicii cheltuielilor; pentru personalul plătit cu ora, introduce volatilitate și reduce predictibilitatea venitului.

Impactul apare într-un moment în care presiunea pe cheltuielile publice este deja vizibilă. În primele cinci luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 30 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, sub Guvernul Bolojan. În acest cadru, tăierile indirecte ale unor componente salariale pot funcționa ca instrument de ajustare bugetară, chiar dacă formal măsura anunțată este una favorabilă, majorarea salariului minim.

Costi Rogozanu, profesor de Limba și Literatura Română la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, județul Vrancea, a descris exact această inversare a efectului economic, într-o declarație pentru Libertatea.ro. „Îi doare în cot, de aceea s-au micșorat plățile pentru ore suplimentare în învățământ. Mărirea salariului minim e cea care micșorează plata cu ora. Și asta pentru că, anul trecut, guvernul Bolojan a mai dat o lege prin care modalitatea de calcul s-a schimbat.”

Iar aceeași sursă punctează și problema de moral organizațional, care are impact economic pe termen mediu asupra retenției personalului. Costi Rogozanu a mai spus, pentru Libertatea.ro: „E foarte bine că salariul minim se mărește, dar iată că acest guvern a găsit soluția să le mai dea o palmă profesorilor chiar și când mai apare câte o veste bună.” Pentru sistem, asta înseamnă că mecanismele de stimulare salarială transmit semnale contradictorii tocmai către segmentul care acoperă flexibil nevoile de personal.

Datele disponibile indică și o presiune cumulată, nu un accident punctual. Plata cu ora în preuniversitar fusese deja redusă în 2025, iar ajustarea de la 1 iulie 2026 adaugă încă o scădere, chiar dacă marginală în valoare absolută. Diferența de 31 de bani pe oră pare redusă izolată, însă vine peste tăierea masivă produsă de schimbarea formulei, de la 88,01 lei la 38,33 lei, ceea ce face ca noul nivel de 38,02 lei să consolideze o bază salarială deja comprimată.

Costi Rogozanu a legat această reducere de evoluțiile mai ample din sistemul de învățământ. „Trebuie spus că plata cu ora în preuniversitar a fost dramatic micșorată în 2025, iar noua lege a salarizării amenință cu noi tăieri; peste 10000 de cadre didactice au fost date afară. E o dramă la care se adaugă și astfel de batjocuri: se mai taie câteva zeci de bani, ca oricum se plătește ridicol de puțin.”

Pentru mediul de afaceri și pentru investitorii care urmăresc piața muncii, semnalul este mai larg decât educația. O formulă de remunerare legată de indicatori macro poate transforma o majorare nominală, în acest caz salariul minim brut de 4.325 de lei aplicat de la 1 iulie 2026, într-o scădere a venitului unitar pentru o categorie profesională. Asta arată că evaluarea costului cu forța de muncă nu poate porni doar de la headline-ul politic al măsurii, ci de la mecanismul de calcul care mută efectiv banii între buget, instituții și angajați.

De la 1 iulie 2026, tariful rezultat pentru profesorul debutant rămâne 38,02 lei brut pe oră, adică aproximativ 22 de lei net, după ce același tip de muncă era plătit cu 88,01 lei înainte de Legea 141/2025.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Guvernul Bolojan legea 141/2025 profesori salariu minim