Deficitul mai mic întărește poziția României în fața investitorilor. Ce rămâne în joc pentru rating și costul datoriei

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 35,94 miliarde lei la 31 mai 2026, echivalentul a 1,75% din PIB, față de 64,23 miliarde lei și 3,35% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Corecția de 28,3 miliarde lei vine din două surse care contează direct pentru profilul de risc al României: venituri mai mari din taxe și o comprimare a cheltuielilor curente, fără tăierea investițiilor.

Veniturile totale au urcat la 279,49 miliarde lei în primele cinci luni din 2026, cu 9,2% peste nivelul din 2025, în timp ce cheltuielile totale au scăzut nominal cu 1,5% față de anul trecut, la 315,43 miliarde lei. Ca pondere în PIB, cheltuielile s-au redus la 15,3%, de la 16,7% în mai 2025. Pentru investitori în titluri de stat și pentru companiile care urmăresc costul finanțării în economie, aceasta este partea relevantă: ajustarea nu a fost bazată pe amânarea plăților de capital, ci pe controlul cheltuielilor curente și pe un aport mai mare din fonduri europene.

Miza este imediată. Un deficit mai mic susține credibilitatea fiscală într-un moment în care România este obligată să continue consolidarea bugetară, iar presiunea pe ratingul suveran rămâne ridicată din cauza dezechilibrelor fiscale și a datoriei publice în creștere. Dacă tendința se menține, statul poate intra în a doua parte a anului cu o poziție mai bună în fața investitorilor și a instituțiilor europene.

Numai că ajustarea de până acum nu rezolvă tot tabloul. Datele disponibile arată că, pentru ca datoria publică să intre pe o traiectorie descendentă, deficitul trebuie coborât sub 2,8% din PIB, adică într-un interval de 2,5-3% din PIB. Nivelul de 1,75% după cinci luni este sub acest prag, dar presiunea de execuție se mută în a doua jumătate a anului, când, de regulă, cheltuielile bugetare accelerează.

Creșterea încasărilor vine din TVA, salarii și extinderea bazei de taxare

Impozitul pe salarii și venit a adus 29,22 miliarde lei, cu 13,7% peste primele cinci luni din 2025. În interiorul acestei categorii, impozitul pe dividende a crescut cu 40,9%, iar încasările aferente Declarației unice cu 22,8%. Iar avansul veniturilor din impozitul pe salarii, de 6,4%, a fost influențat explicit de eliminarea facilităților fiscale din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Pentru companiile din aceste sectoare, semnalul este clar: o parte din consolidarea bugetară se vede deja în sarcina fiscală transferată înapoi în baza standard de impozitare. Statul nu publică aici impactul net agregat al eliminării facilităților asupra veniturilor totale, dar execuția arată că măsura a contribuit la lărgirea bazei de colectare.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în urcare cu 7,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie. Explicația indicată oficial este extinderea bazei de impozitare prin Legea nr.141/2025 și încasările din Declarația unică. Pentru angajatori, aceasta înseamnă un cost fiscal mai ridicat într-un an în care creșterea salariului minim brut afectează deja structura cheltuielilor cu forța de muncă.

Cel mai puternic avans a venit din TVA. Încasările nete au ajuns la 60,20 miliarde lei, cu 22,9% peste nivelul de anul trecut, după ce încasările brute din TVA au crescut cu 21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea nr.141/2025. Restituirile de TVA au urcat și ele la 16,36 miliarde lei, de la 13,98 miliarde lei în 2025, ceea ce arată că impulsul de venit nu a fost obținut prin blocarea rambursărilor.

Un al doilea amortizor a venit din exterior. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au însumat 24,12 miliarde lei, cu 9,7% peste anul trecut. Potrivit ZF, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, în cadrul 2021-2027 și PNRR, au crescut cu 10,03 miliarde lei, adică cu 45,74%.

Statul a tăiat din cheltuielile curente, dar nota dobânzilor urcă mai repede

Pe partea de cheltuieli, cea mai vizibilă corecție apare la personal. Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, cu 2,9 miliarde lei sub nivelul din primele cinci luni din 2025, iar ponderea lor în PIB a coborât la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin. Aceasta este una dintre puținele linii bugetare unde ajustarea este atât nominală, cât și relativă.

Dar investițiile nu au fost frânate. Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 4,16 miliarde lei, de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei. Din acest total, 71,46% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, în special din cadrul 2021-2027 și PNRR. Pentru economie, mixul contează: mai puțină presiune pe deficit din cheltuieli curente și mai mult capital direcționat spre proiecte cofinanțate extern.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat execuția ca pe o ajustare cu impact pozitiv asupra structurii bugetului, nu doar asupra nivelului deficitului.

„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.”

Și totuși, cea mai sensibilă linie pentru costul finanțării rămâne cea a dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei peste aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1,3% din PIB. Cu alte cuvinte, o parte din câștigul obținut prin consolidare este consumată de costul mai mare al datoriei publice.

Pentru piața obligațiunilor și pentru emitenții corporativi locali, acesta este riscul care trebuie urmărit mai departe. Dacă dobânzile statului rămân ridicate, efectul de ancoră asupra costului de finanțare din economie se păstrează, chiar dacă deficitul coboară temporar mai repede decât anul trecut.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 miliarde lei, în scădere cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea este modestă raportat la dimensiunea categoriei, ceea ce arată că spațiul de ajustare bugetară rămâne limitat în zonele rigide ale cheltuielilor.

Ce nu apare încă în datele publicate este o proiecție actualizată a Ministerului Finanțelor pentru deficitul de la finalul lui 2026, nici un cuantum oficial al economiilor pe termen lung rezultate din controlul cheltuielilor curente. Până la o astfel de actualizare, indicatorul care sintetizează cel mai bine progresul și limita ajustării rămâne acesta: deficitul s-a redus cu 28,3 miliarde lei față de mai 2025, dar numai creșterea cheltuielilor cu dobânzile a consumat 3,95 miliarde lei din acest câștig.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cinăNews24Reducerea fiscală pentru motorina standard rămâne la 25% până pe 15 octombrie 2026Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaSucul de varză nu înlocuiește tratamentul pentru gastrită sau ulcer. Când trebuie să mergi la medic