Războiul din Iran costă transportatorii europeni 50 de milioane de dolari săptămânal

Impactul economic al războiului din Iran lovește din plin Europa. La doar o lună de la primele atacuri lansate de administrația Trump, inflația accelerată și creșterea economică redusă riscă să adâncească presiunile industriale, fiscale și politice pe continent. Țările europene încep deja să-și reducă previziunile economice, în timp ce încearcă să țină sub control prețurile la gaze și petrol, care au explodat.

Pentru un continent care abia depășise efectele conflictului din Ucraina, început în 2022, situația pare o întoarcere la politici de criză, cu sprijin pentru gospodării și bănci centrale forțate să majoreze dobânzile.

Industriile își reduc activitatea

Încrederea consumatorilor scade, iar costurile cu energia cresc. În acest peisaj, Germania și Italia sunt printre primele țări care iau în calcul reducerea prognozelor economice, o mișcare ce urmează perspectivelor sumbre anunțate săptămâna trecută chiar de Banca Centrală Europeană. Președintele BCE, Christine Lagarde, a fost directă: „Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei”.

Industria chimică din Germania, una dintre cele mai afectate de criza energetică din 2022, a avertizat deja că fabricile ar putea reduce producția din cauza închiderii efective a Strâmtorii Ormuz. SKW Piesteritz GmbH, cel mai mare producător german de amoniac, și-a redus deja activitatea la 85%. Iar Evonik Industries, un gigant în produse chimice de specialitate, încă evaluează pagubele. „Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului”, a afirmat directorul general Christian Kullmann.

Analistul Christian Keller de la Barclays a sintetizat perfect situația. „Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”.

Costuri de transport în explozie

Și ce înseamnă asta, pe bune, pentru lanțurile de aprovizionare? Costuri mult mai mari. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu cheltuieli suplimentare săptămânale de 40-50 de milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare. Compania încearcă să recupereze o parte din pierderi prin așa-numitele „taxe de urgenţă”, după cum a confirmat directorul general Rolf Habben Jansen.

Astfel de costuri fac viața mai scumpă pentru toată lumea. Consumatorii simt deja presiunea: datele Institutului Național de Statistică (Insee) din Franța arată că ponderea gospodăriilor care se așteaptă la o creștere mai rapidă a prețurilor a crescut „extrem de puternic”.

Companiile de retail sunt și ele pe recepție. Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora prețurile cu 1,5% până la 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni. Similar, gigantul suedez Hennes & Mauritz AB (H&M) a avertizat că o prelungire a conflictului va avea efecte negative care vor reduce consumul.

Riscul de stagflație devine realitate

Economia UE se confruntă cu un risc major de stagflație, a confirmat vineri comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. „Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată”, a declarat Dombrovskis.

Primele semnale apar deja. Vineri, Spania a publicat cifrele privind inflația din martie, iar avansul a fost mai ridicat decât se estima, deși (încă) nu depășește ținta BCE de 2%.

E drept că nu toate veștile sunt proaste. Franța, de exemplu, și-a redus anul trecut deficitul bugetar mai mult decât se anticipa, la 5,1% din PIB în 2025, față de 5,8% în 2024, depășind prognoza guvernului de 5,4%.

Numai că spațiul fiscal pentru măsuri de sprijin este o problemă pentru majoritatea țărilor, doar Germania având rezerve semnificative.

Spațiu de manevră tot mai redus

Oficialul european a venit și cu cifre concrete. Chiar și în cazul unor perturbări de scurtă durată în aprovizionarea cu energie, impactul va fi serios. „Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”, a avertizat Dombrovskis.

Ca să înțelegem contextul, Comisia prognoza în noiembrie o creștere a PIB-ului UE de 1,4% în 2026 și o inflație în zona euro de 2%.

Dombrovskis a adăugat că majoritatea statelor membre au un spațiu de manevră limitat, din cauza șocurilor precedente și a necesității de a majora cheltuielile pentru apărare. O inflație semnificativă ar putea forța Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile, iar traderii și-au sporit deja pariurile că o astfel de mișcare va veni chiar anul acesta. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, dar analiștii nu se așteaptă la o schimbare cu această ocazie.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilorLylaDe ce te trezești fără să te poți mișca. Ce poți face pentru a reduce riscul de paralizie în somnRevista IoanaCum alegi membrana pensulabilă pentru hidroizolație și ce verifici ca să protejezi suprafața de apăNews24Românii care merg în Belgia sunt avertizați că aproximativ 140 de zboruri ar putea fi anulate pe 9 octombrieDolce SportCum se verifică certificatul unui instructor sportiv și ce acte sunt cerute pentru obținerea carnetuluiGetPonyMotocicliștii pot avansa cu cel mult 20 km/h pe lângă mașinile oprite. Condițiile pentru trecerea în siguranță