România a evitat retrogradarea la rating junk, dar costurile de împrumut rămân mari

Moody’s și Fitch au menținut ratingul suveran al României la ultima treaptă recomandată investițiilor, evitând retrogradarea la categoria „junk”, dar au păstrat perspectiva negativă.

Statul român evită o criză imediată de finanțare, însă presiunea din piață rămâne la fel: costurile de împrumut sunt la fel de mari ca și cum România ar fi fost deja retrogradată. Efectul direct este asupra bugetului, unde cheltuiala cu finanțarea reduce spațiul pentru investiții și menține riscul ca ajustarea să fie mutată ulterior în taxe sau în inflație persistentă.

Ambele agenții au reconfirmat statutul de „investment grade”, dar au semnalat că o retrogradare este posibilă în următoarele 12-24 de luni, pe fondul crizei politice și al dezechilibrelor bugetare și de cont curent, în ciuda reducerii deficitului bugetar.

În piața valutară, reacția imediată a fost limitată. După decizia Moody’s, leul s-a apreciat ușor, iar cursul euro a ajuns luni la 5,24 lei, de la 5,25 lei la finalul săptămânii precedente.

Adrian Negrescu, analist economic, a rezumat diferența dintre verdictul formal al agențiilor și costul real suportat de stat.

„România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi. Faptul că România a reușit să evite la limită retrogradarea la ratingul junk este, fără îndoială, o veste bună, însă, pentru a face o comparație cu un examen școlar, este ca și cum am fi luat nota cinci doar prin indulgența agențiilor de rating. Practic, am scăpat ca prin minune de această evaluare, iar singurul nostru argument cu adevărat solid a fost reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care instabilitatea politică a reprezentat un factor extrem de îngrijorător în ochii experților de la S&P și Moody’s”, a declarat Adrian Negrescu pentru Adevărul.ro.

Potrivit Adevărul.ro, Adrian Negrescu spune că salvarea s-a datorat în principal deciziilor Ministerului Finanțelor de a reduce deficitul, nu unui plan coerent de guvernare, în condițiile în care cheltuielile publice au scăzut nesemnificativ față de anul trecut, iar climatul politic continuă să afecteze predictibilitatea macroeconomică.

Testul următor pentru finanțele României

Următorul test nu mai este la agențiile de rating, ci la capacitatea administrativă de a atrage bani europeni și de a închide reforme. România a încasat până în prezent 13 miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde prevăzute inițial în PNRR, ceea ce înseamnă doar o treime din program.

Blocajele administrative apasă direct pe acest calendar. Un exemplu este cel de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde 1,3 miliarde de euro sunt blocate din cauza unei infrastructuri digitale neadecvate.

Pierderile nu vin doar din întârzieri de investiții, ci și din nerespectarea de către primării a ordonanței privind casele de pariuri. Acest lucru a dus la pierderea a peste 8.500 de locuri de muncă și la neîncasarea de către stat a aproximativ 120 de milioane de euro pentru anul în curs.

Adrian Negrescu leagă direct aceste vulnerabilități de următorul reper urmărit de piețe și de agențiile de rating.

„Momentul decisiv va fi, în opinia mea, data de 31 august, când vom putea evalua cu adevărat situația fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și dacă vom reuși să finalizăm toate reformele asumate. (…) data de 31 august va fi un reper extrem de important, deoarece ne va arăta magnitudinea injecției de capital european care va intra în România și care, după părerea mea, va influența decisiv evoluția pieței valutare, inclusiv în toamna anului 2026”, a declarat analistul economic pentru Adevărul.ro.

Disciplină de cheltuieli și extinderea bazei fiscale, soluții pentru stabilitate

Direcția cerută economiei publice este dublă: disciplină de cheltuieli și extinderea bazei fiscale. Adrian Negrescu susține că proiectele publice ar trebui restrânse la cele care aduc valoare reală economiei, iar construcțiile inutile ar trebui eliminate. În același timp, veniturile bugetare ar trebui completate prin combaterea evaziunii fiscale și prin taxarea unor sectoare rămase necontrolate, precum piața criptomonedelor.

Următorul punct de inflexiune este data de 31 august. Atunci se va vedea dacă România transformă menținerea ratingului într-un interval util pentru capital european și reforme sau dacă perspectiva negativă din următoarele 12-24 de luni începe să fie tratată de piețe ca un risc tot mai apropiat, similar avertismentului BNR că România riscă retrogradarea la rating „junk”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în RaglaDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repereBravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după baniLylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarciRevista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani