România: Guvernul reduce riscul fiscal pe termen scurt; sustenabilitatea pe termen lung, reforma sunt provocări

Noile măsuri ale guvernului român de a restrânge cheltuielile publice reprezintă un pas vital de consolidare după ani de politică fiscală expansivă, deficitul bugetar urmând să se modereze la 6,3% din PIB în 2022, de la 7,5% anul acesta și 9,2% în 2020.

Scope Ratings spune că, consolidarea fiscală, prin înghețarea salariilor din sectorul public și suspendarea implementării integrale a unei creșteri planificate anterior a pensiilor, ar trebui să ducă la o creștere mai măsurată decât se aștepta, a datoriei-PIB a României.

Datoria ar trebui să crească la 55% din PIB până în 2022 de la 47% în 2020, înainte de stabilizare până în 2024, în jur de 60% din PIB. Producția economică ar trebui să revină cu 4,8% în acest an și cu 4,7% în 2022.

„Guvernul a întreprins acțiuni binevenite de reducere a cheltuielilor publice, reducând unele dintre riscurile imediate pentru sustenabilitatea datoriilor, ajutate de perspectivele unei redresări economice solide, cu fluxuri importante de fonduri UE iminente”, spune Levon Kameryan, analist la Scope. Scope a revizuit perspectiva privind ratingurile de credit BBB ale României la Stabil de la Negativ vineri, 14 mai.

Consolidarea fiscală continuă să depindă în exces de o creștere susținută a PIB-ului ridicat, în absența unei reforme bugetare mai semnificative, a cărei lipsă explică finanțele publice rigide ale României. Cheltuielile cu pensiile și salariile de stat absorb aproximativ 90% din colectarea totală a impozitelor. Aceasta este o preocupare, care prezintă riscuri pentru sustenabilitatea datoriilor în orice scenariu în care guvernele actuale sau viitoare inversează consolidarea fiscală sau încetinesc impulsul reformei.

„Este nerealist să ne așteptăm ca guvernele române să se angajeze la austeritate fiscală la nesfârșit, motiv pentru care este crucial să îmbunătățim baza impozabilă a țării pentru a crește potențialul de colectare a veniturilor statului”, spune Kameryan. Veniturile fiscale ale României au reprezentat 25% din PIB începând cu 2020, cel mai scăzut nivel din UE după cel al Irlandei.

„Stabilitatea politică este vitală pentru asigurarea unei perioade prelungite de politică fiscală mai bine echilibrată”, spune Kameryan. „Încurajator, guvernul de coaliție condus de Partidul Național Liberal are o mică majoritate parlamentară, ceea ce întărește credibilitatea programului bugetar pe termen mediu al guvernului – deși palmaresul României în ceea ce privește cifra de afaceri ridicată a guvernului crește stimulentele pentru o politică de cheltuieli mai slabă”, spune el.

Fixarea dezechilibrelor fiscale ar contribui la reducerea dezechilibrelor din sectorul extern, acestea din urmă fiind înrăutățite de competitivitatea externă slabă a României în comparație cu cea a partenerilor comerciali regionali – și determinată de o creștere a inflației și a salariilor comparativ mai ridicate. Scopul prevede ca deficitul de cont curent să fie de 4,5-5% din PIB în acest an și în anul următor.

Pe termen lung, o prioritate pentru guvernele actuale și viitoare ar trebui să fie accelerarea reformelor care vizează convergența cu zona euro, inclusiv politicile care ar putea ancora intrarea în Mecanismul cursului de schimb II pe termen lung. Acest lucru ar putea ajuta la abordarea riscurilor financiare, având în vedere „euro-izarea” ridicată a economiei interne și necesitatea consolidării cadrului de politică macroeconomică, precum și a instituțiilor de guvernanță.

Cota considerabilă a României din transferurile UE include fonduri structurale de 49,9 miliarde EUR (23% din PIB 2020) în bugetul pe termen lung al UE 2021-2027, plus încă 29,2 miliarde EUR (13,4% din PIB 2020) din Facilitatea de redresare și reziliență.
„Cota semnificativă a României din fondurile UE oferă o oportunitate critică pentru guvern să își plaseze economia pe calea creșterii economice durabile pe termen lung”, spune Kameryan.

Sursa: scoperatings
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata