Romania pierde 458 milioane de euro din PNRR. Ce decizie a luat Comisia Europeana

România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3 aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Cauza principală o reprezintă reformele amânate, incomplete sau implementate defectuos în anii precedenți. Din suma totală suspendată inițial, statul român a reușit să recupereze doar 350,7 milioane de euro.

Banii europeni blocati de numirile politice

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a oferit vineri detaliile acestui eșec administrativ. Iar cifrele confirmă o realitate dură pentru finanțele țării. Așa cum arată datele dintr-un raport publicat recent de Observatornews, parcursul acestei cereri a fost marcat de sincope majore.

„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare şi a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a explicat oficialul.

Dosarul greu al pensiilor speciale

V-ați gândit vreodată cât ne costă ezitările legislative? Până la urmă, nota de plată pentru fiecare amânare se traduce în fonduri pierdute iremediabil. Ministrul a precizat că de la preluarea mandatului său a utilizat „toate pârghiile formale şi informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendaţi: discuţii tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituţiile responsabile şi dialog constant cu structurile Comisiei Europene”.

E drept că la capitolul pensiilor speciale s-a înregistrat un oarecare progres. Din cele 231 milioane de euro blocate inițial, s-au salvat 166 milioane de euro. Pîslaru detaliază acest parcurs sinuos.

„A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon”, amintește ministrul.

O altă recuperare notabilă (în valoare de 132 milioane de euro) vizează AMEPIP. Această instituție are rolul de a supraveghea guvernanța companiilor de stat pe criterii de performanță, excluzând numirile pe pile sau interese politice. „Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Companiile de stat raman o problema majora

Numai că situația devine critică în sectorul energetic. Companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica au generat pierderi masive de fonduri, arătând vulnerabilitățile sistemului de management la nivel înalt.

Cifrele vorbesc de la sine.

Statul pierde 180 milioane de euro și recuperează doar 48 milioane de euro la acest capitol. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro şi recuperează 48 milioane Euro”, arată ministrul Proiectelor Europene.

Și în transporturi tabloul este similar. La CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, statul trebuia să demonstreze că managementul este selectat transparent și competitiv. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane Euro”, subliniază oficialul.

Nota de plata ajunge la cetateni

Dincolo de declarațiile tehnice, realitatea economică lovește direct în bugetul public. Când fondurile europene nerambursabile sunt tăiate, deficitul bugetar crește, iar presiunea se mută automat pe taxele plătite de antreprenorii și angajații români. Ministrul a punctat că „acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocaţi”. Dar zonele unde reformele au stagnat au adus penalizări severe.

Mesajul guvernamental a devenit neobișnuit de tranșant. „Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poţi cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la Bucureşti, doar mimezi selecţia pe criterii de profesionalism”, a avertizat Dragoș Pîslaru. El consideră vinovat „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu îşi piardă privilegiile, fiecare politician care şi-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, fraţii şi nepoţii”.

Plata pentru acești bani neîncasați revine tuturor cetățenilor. Aceștia sunt puși să „suporte din nou nota de plată pentru ticăloşia ori incompetenţa unor şmecheri ajunşi la conducerea partidului şi care vor să ne ţină săraci şi needucaţi pentru că doar aşa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot”.

„Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte”, conchide ministrul.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportFRF îl sprijină pe Aleksander Čeferin în cursa pentru al patrulea mandat la conducerea UEFAGetPonyToyota, FAW și GAC vor coordona producția și vânzările din China printr-o alianță strategicăBravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilorLylaDiagnosticele de cancer cresc înainte de 50 de ani. Ce explică tendința și cum poți reduce risculRevista IoanaCum alegi un robot de curățenie și ce întreținere îți rămâne de făcutNews24Românii care merg în Belgia sunt avertizați că aproximativ 140 de zboruri ar putea fi anulate pe 9 octombrie