românii din mediul urban își planifică bugetul: 31% fac acest lucru întotdeauna
Studiu KRUK: Prioritățile de plată ale românilor
Un studiu recent realizat de KRUK în românia, intitulat „Reciclarea datoriilor”, a relevat că 31% dintre românii din mediul urban își planifică întotdeauna bugetul, iar 44% afirmă că o fac frecvent. Cercetarea, desfășurată de agenția iSense Solutions, a arătat că majoritatea respondenților (91%) au avut cel puțin o datorie de rambursat în trecut și că aproximativ 70% dintre aceștia au încă obligații financiare.
Cheltuielile prioritizate
Conform datelor obținute, plățile pentru utilități sunt considerate cele mai importante, cu 77% dintre respondenți indicând aceste cheltuieli ca fiind primele pe care le achită. Plata ratelor urmează îndeaproape, cu un procent de 75%. De asemenea, cheltuielile legate de copii se află pe locul trei în ordinea priorităților financiare pentru 59% dintre participanți.
Pe cealaltă parte a spectrului financiar se află cheltuielile pentru îmbrăcăminte (9%) și costurile asociate animalelor de companie (17%).
Responsabilitate financiară
Studiul subliniază faptul că doar 6% dintre respondenții din mediul urban nu-și planifică bugetul. Alina Zelezneac, research manager la iSense solutions, a declarat că românii manifestă o atenție crescută față de gestionarea finanțelor personale și prioritizează plățile esențiale.
În ceea ce privește plata ratelor lunare, majoritatea (80%) aleg să achite întâi aceste obligații chiar dacă asta le lasă mai puțini bani pentru alte cheltuieli. doar un mic procent (8%) recurge la împrumuturi suplimentare atunci când rămân fără fonduri.
Motivația rambursării datoriilor
Teama de acumularea unor sume mari restante îi determină pe aproape jumătate dintre respondenți să-și ramburseze datoriile la timp. Aceștia afirmând că gestionarea corectă a plăților le oferă liniște sufletească până la următorul salariu.
Familia și prietenii sunt considerați surse principale de sprijin în gestionarea finanțelor personale pentru 51% dintre intervievați.În contrast, doar un număr redus menționează consilierii financiari ai instituțiilor nebancare sau agențiile specializate în colectarea datoriilor ca fiind resurse demne de încredere.
Renunțări financiare
Cercetarea evidențiază faptul că majoritatea persoanelor ar renunța la activități recreative sau vacanțe pentru a face economii; astfel, 66% au declarat acest lucru. Bărbații par să fie mai dispuși decât femeile să renunțe la renovările casei (70%, respectiv 49%).
Pentru cei care doresc să-și achite datoriile fără noi împrumuturi, economiile reprezintă principala sursǎ utilizată (64%), iar altele cautǎ venituri suplimentare sau negocieri cu creditorii.
Preferințe privind modalitățile de platǎ
Studiul sugerează preferința generalizată printre români pentru recompense sau reduceri asociate plăților efectuate la timp; aproximativ trei sferturi optează pentru rate fixe lunare. De asemenea, există diverse preferințe legate de structura ratelor: unele persoane aleg rate descrescătoare sau prefera plata datoriilor mici înaintea celor mari.
Tomasz Ignaczak, director general al Kruk România subliniazǎ importanța educației financiare și responsabilizarea clienților printr-o bunǎ planificare bugetară.
Această cercetare este parte integrantǎ din iniţiativa Grupului kruk dedicată Zilei fără Datorii celebrată anual pe data de 17 noiembrie.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
