Stabilitatea României este amenințată de politica fiscală. Iată ce va întâmpla cu inflația, deficitul bugetar și datoria publică în următoarele 12 luni.

Stabilitatea României, amenințată de politica fiscală

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat o ușoară scădere în luna iulie, diminuându-se cu 0,2 puncte și ajungând la 52 de puncte. Această evoluție a fost influențată de o scădere de 1,3 puncte în componenta de anticipație, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,2 puncte.

Pe lângă această ușoară scădere a încrederii macroeconomice, rata anticipată a inflaţiei pentru următoarele 12 luni, până în iulie 2025, s-a redus comparativ cu evaluarea anterioară, situându-se la o valoare medie de 4,43%. Aceasta sugerează o percepție ușor mai optimistă în privința controlului inflației pe termen mediu.

Principalul risc asupra stabilităţii financiare a României este politica fiscală

Rata anticipată a inflaţiei pentru următoarele 12 luni, până în iulie 2025, a înregistrat o scădere faţă de estimările anterioare, ajungând la o valoare medie de 4,43%. Aproape jumătate dintre participanţii la sondaj, mai exact 47%, prevăd o reducere a inflaţiei în acest interval, în timp ce 41% anticipează o menținere a acesteia la niveluri stabile.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, a subliniat că politica fiscală reprezintă principalul risc pentru stabilitatea financiară a României. Participanții la sondaj anticipează un deficit bugetar de peste 7% din PIB pentru acest an, ceea ce influențează negativ și perspectivele de creştere economică.

Leul se depreciază

În privința cursului de schimb EUR/RON, majoritatea participanților la sondaj, aproximativ 82%, estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul preconizează o stagnare. Valoarea medie a prognozelor pentru următoarele 6 luni indică un curs de 5,0258 lei pentru un euro, iar pentru un orizont de 12 luni, se anticipează un curs de 5,1062 lei pentru un euro.

În ceea ce privește piața imobiliară, majoritatea celor chestionați, adică 59%, se așteaptă la o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe în următorul an, în timp ce 29% prevăd o scădere. De asemenea, 41% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt corect evaluate, în contrast cu 59% care le percep ca fiind supraevaluate.

Deficitul bugetar anticipat pentru anul 2024 a continuat să crească, cu o valoare medie a așteptărilor de 7,1% din PIB. În același timp, perspectivele de creștere economică pentru acest an au fost ajustate în jos, situându-se acum la o valoare de 2,5%, conform ultimelor estimări.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

În cadrul exercițiului din luna iulie, a fost efectuat un sondaj privind previziunile legate de aderarea României la zona euro. Rezultatele arată că, în medie, participanții anticipează un orizont de 11 ani până la aderare, cu opinii variind între 5 și 20 de ani.

De asemenea, sondajul a înregistrat și o părere izolată conform căreia România nu va adera deloc la zona euro, opinie care însă nu a fost inclusă în calculul mediei generale a anticipațiilor.

 

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
deficit deficit bugetar economie inflatie politica fiscala